DOCUMENTE CONFIDENȚIALE: Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, avertizați despre riscul intrării României în incapacitate de plată

Șase documente oficiale, clasificate „strict confidențial”, arată că fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizați, între august și decembrie 2024, cu privire la riscul ca România să nu își mai poată onora obligațiile financiare. Dezvăluirea, publicată de Europa Liberă, scoate la lumină lipsa de reacție a celor mai înalți demnitari ai statului într-un moment critic pentru economia națională.

Avertismente ignorate la cel mai înalt nivel

Unul dintre cele mai importante documente, datat 31 octombrie 2024, a fost transmis prin poșta militară a Serviciului Român de Informații și avea vizibil marcajul „URGENT”. Destinatarii erau președintele Iohannis, premierul Ciolacu și președintele Senatului Ciucă. Raportul provenea de la Ministerul Finanțelor și era semnat de ministrul Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru.

Raportul detalia execuția bugetară a primelor nouă luni din 2024 și avertiza asupra unei prăbușiri iminente a finanțelor publice. Se menționa că, fără măsuri urgente de reducere a cheltuielilor bugetare, deficitul va depăși ținta asumată, ceea ce ar atrage creșteri masive ale costurilor de finanțare și ar putea genera o criză de încredere atât pe plan intern, cât și internațional.

Europa Liberă notează că toate cele șase documente au fost redactate în regim de maximă confidențialitate pentru a evita destabilizarea pieței de capital. Contactat de jurnaliști, fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a confirmat existența și autenticitatea acestor informări. Acesta a explicat că era singurul oficial care trimitea în mod repetat avertismente privind deficitul, în timp ce discursul politic oficial promitea că nu vor exista majorări de taxe și impozite.

Deficit exploziv în 2024

Potrivit lui Marcel Boloș, la momentul plecării sale din funcție, în decembrie 2024, deficitul bugetar ajunsese deja la 8,43%, echivalentul a 148 de miliarde de lei. Anul s-a încheiat cu un deficit și mai mare: 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei – mult peste limita europeană de 3% admisă în Pactul de Stabilitate.

12:12, 17.06.2025 • METEO

Caniculă în sud, furtuni în nord. România, sub dublu Cod galben

08:29, 12.06.2025 • ACTUALITATE

Alertă de securitate la granița dintre România și Ucraina. Mesaj Ro-Alert transmis din cauza pericolului aerian

Ultimul dintre documentele trimise celor trei lideri politici enumera o listă de măsuri urgente ce trebuiau luate imediat pentru a evita colapsul financiar. Printre acestea se numărau înghețarea salariilor și pensiilor bugetare, tăierea sporurilor și a tichetelor de vacanță, dar și blocarea angajărilor în sectorul public.

Măsuri luate prea târziu. România, pe marginea prăpastiei

Cabinetul Ciolacu a adoptat o parte dintre aceste măsuri pe 20 decembrie 2024, într-o ordonanță supranumită „ordonanța trenuleț”, care prevedea tăieri bugetare de peste 120 de miliarde de lei. Însă măsurile s-au dovedit insuficiente.

Noul Guvern instalat după alegerile parlamentare din decembrie 2024, condus de Ilie Bolojan, a preluat un buget dezechilibrat. Noul ministru de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat la final de an că vor fi necesare noi măsuri de austeritate pentru a preveni intrarea României în incapacitate de plată în 2025.

Conform calculelor din documentele consultate de Europa Liberă, dacă nu se luau măsuri drastice, deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut atinge 14,3% din PIB – un nivel catastrofal, care ar fi împins România spre colaps financiar. Înghețarea salariilor și pensiilor la nivelul din 2024 a fost doar primul pas.

România a evitat la limită incapacitatea de plată la finalul lui 2024, dar riscurile persistă și în 2025, spun surse din Ministerul Finanțelor.