Domeniul construcțiilor din România, în pragul colapsului: muncitorii pleacă, firmele dau faliment din cauza Guvernului

Domeniul construcțiilor din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, după ce Guvernul a decis eliminarea facilităților fiscale și stoparea programelor de finanțare. Patronatele avertizează că firmele riscă falimentul, muncitorii și specialiștii pleacă în vestul Europei, iar universitățile care pregătesc ingineri vor resimți la rândul lor efectele.

Efectele imediate ale măsurilor de austeritate: Domeniul construcţiilor, în colaps

Eliminarea sprijinului pentru construcții a dus deja la închiderea unor șantiere și la depopularea forței de muncă. Muncitorii români, dar și cei asiatici care lucrau în țară, aleg să plece spre statele din vest, unde salariile sunt mai atractive. Situația seamănă cu cea din 2009, când criza economică a trimis zeci de mii de oameni pe șantierele din străinătate, iar interesul pentru studiile de construcții a scăzut dramatic.

Pe termen lung, riscul este ca, după redeschiderea eventuală a șantierelor, România să nu mai aibă nici firme disponibile, nici oameni calificați care să lucreze în acest sector.

„Aceste companii sunt în pragul falimentului, dacă nu au intrat deja în insolvență. Multe dintre ele nu au nicio perspectivă”, a explicat, pentru Jurnalul, Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

15:53, 03.08.2025 • SOCIAL

Ne apropiem de sfârşitul lumii? Ce spune un cercetător care a studiat prăbușirea a peste 400 de civilizații

06:34, 16.06.2025 • ACTUALITATE

Pământul își va pierde oxigenul: cum va deveni planeta noastră ostilă vieții

Precedentul din 2009 și lecțiile ignorate

Specialiștii atrag atenția că Guvernul nu poate pretinde că nu cunoaște consecințele măsurilor impuse, având în vedere precedentul recent. În 2009, lipsa finanțărilor a dus la o migrație masivă a muncitorilor, iar sectorul a avut nevoie de ani pentru a-și reveni.

Pentru a reține forța de muncă, s-a impus atunci un salariu minim pe ramură aproape dublu față de cel la nivel național, astfel încât un salahor putea câștiga între 4.000 și 4.500 de lei net pe lună. Noile măsuri anulează însă tot acest progres, aruncând din nou piața în haos.

Reconstrucția Ucrainei, un obiectiv ratat pentru România

Un alt efect grav este legat de perspectivele internaționale. România riscă să nu poată participa la proiectele de reconstrucție a Ucrainei, pentru care Guvernul a anunțat că vrea să atragă fonduri.

„Nu vom mai avea nici firme de construcții, nici oameni”, spun patronatele, arătând că fondurile ar putea fi absorbite de companii din alte state.

Legea privind interzicerea deținerii unei firme timp de șapte ani pentru patronii care au avut companii în incapacitate de plată mai mult de un an blochează definitiv șansele relansării sectorului.

Insolvențe în lanț și pierderi pentru economie

Firmele mici și mijlocii sunt primele afectate, iar până la 40% dintre ele riscă să intre în insolvență. Chiar și companiile mari se confruntă cu lipsa acută de angajați calificați și cu creșterea repetată a prețurilor la materialele de construcții.

„Scăderea drastică a producției contează foarte mult, iar în condițiile în care construcțiile reprezintă 8% din PIB este foarte ușor să intri în recesiune din cauza lipsei finanțării”, a avertizat Cristian Erbașu.

Între 2018 și 2024, numărul angajaților din construcții crescuse cu peste 120.000 datorită măsurilor de sprijin, dar acum tendința este din nou descrescătoare. Patronatele cer finanțări și predictibilitate, subliniind că altfel România riscă să piardă nu doar proiectele aflate în derulare, ci și un sector strategic al economiei.

Un viitor incert

Creșterile semnificative din ultimul deceniu, care au adus construcțiilor o pondere de peste 8% din PIB, pot fi șterse de noile măsuri de austeritate. Cu șantiere blocate, muncitori plecați și firme împinse spre faliment, România riscă să piardă una dintre cele mai importante resurse economice și sociale.

Dacă nu vor fi găsite soluții rapide, construcțiile ar putea trece de la motor de creștere economică la factor de recesiune, cu efecte grave pentru întreaga țară.