Dr. Ioana Munteanu: Telefoanele, calculatoarele, jocurile pe consolă au o influență negativă asupra calității somnului

Telefoanele inteligente, calculatoarele, jocurile pe consolă pot fi utile, dar nu trebuie ignorate efectele lor asupra calității somnului și a stării de sănătate, avertizează dr. Ioana Munteanu, președintele secțiunii ”Somnologie” din cadrul Societății Române de Pneumologie.

„Tehnologia ne poate fi utilă, dar nu trebuie să uităm şi efectele sale asupra calităţii somnului şi asupra sănătăţii. (…) Dacă ne referim la adolescenţi, scurtarea somnului impusă de tehnologie, de exemplu aceste pierderi bruşte de somn de câte patru ore în şase zile, în cursul unei săptămâni sau un somn cu o durată mai scurtă de şase ore pe noapte determină tulburări ale metabolismului glucidic cu instalarea în timp a obezităţii şi a diabetului zaharat. De asemenea, reţelele de socializare pot avea pe lângă impactul pozitiv şi unul negativ asupra somnului şi dezvoltării adolescentului. De exemplu, aceste studii arată că adolescenţii care cercetează pe telefoane, reţele de socializare cu 30 de minute înainte de culcare, în special fetele, pot suferi de insomnie, anxietate şi depresie. (…) Somnul întârziat şi trezirea mai avansată dimineaţă induce modificări ale ritmului circadian cu tulburări de creştere, dezvoltare şi a performanţelor şcolare şi nu în ultimul rând a activităţii decizionale a adolescentului”, a explicat  dr.Munteanu, în cadrul unei conferințe de presă.

Lumina albastră

Lumina albastră emisă de telefon, laptop etc. produce o tulburare a ritmurilor circadiene și scăderea secreției de melatonină, implicată în calitatea somnului.

„79% dintre adulţi îşi deschid smartphone-urile în primele 15 minute de la trezire sau poate nu le-au închis deloc şi aceştia suferă mai multe tulburări de somn, au insomnii, depresie şi anxietate pe parcursul nopţii. De asemenea, computerele şi jocurile pe consolă pot fi şi ele implicate în tulburările de somn. (…) Lumina pe care o emit aceste ecrane este lumină cu unde scurte, care produce o tulburare marcată a ritmurilor circadiene prin suprimarea secreţiei de melatonină şi astfel perturbă scăderea temperaturii corpului pe parcursul nopţii cu alterarea calităţii somnului. Şi jocurile pe consolă produc insomnie, oboseală în timpul zilei dacă ne scurtăm prea mult somnul şi alterarea capacităţii de decizie. (…) Cele mai importante sunt dispozitivele portabile. Acestea, prin ecranele de tip LCD şi led, emit lumină albastră cu unde scurte care afectează cel mai negativ somnul şi odihna noastră”, subliniază dr. Munteanu.

Somn, alimentație echilibrată, activitate fizică

Somnul alcătuiește, împreună cu alimentația echilibrată și activitatea fizică, triunghiul vieții sănătoase. Scăderea calității somnului, evident, provoacă un dezechilibru în acest triunghi de bază. Somnul este acea parte a vieţii noastre care asigură refacerea psihică şi energetică a întregului organism. El trebuie să fie atât calitativ şi să aibă cantitatea necesară”, explică dr. Munteanu.

Necesarul de somn scade odată cu înaintarea în vârstă: de la 14-17 ore/zi în cazul nou-născuților, la 7ore/zi, în cazul persoanelor cu vârste între 18 și 60 de ani. „Peste vârsta de 65 de ani acest somn este fragmentat, mai ales somnul de noapte este fragmentat, fiind necesare perioade de somn pe parcursul zilei pentru a avea o calitate a vieţii corespunzătoare”, a mai declarat dr. Ioana Munteanu în cadrul conferinţei „Calitatea somnului şi impactul asupra sănătăţii. Impactul tehnologiei asupra somnului” organizată de Societatea Română de Pneumologie, prin Secţiunea de Somnologie, cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului.