Mic, dar puternic! Ce este ”drăgălașul” care a cucerit lumea?

Publicat: 04 feb. 2024, 07:08, de Cristian Matache, în SOCIAL , ? cititori
Mic, dar puternic! Ce este ”drăgălașul” care a cucerit lumea?

Drăgălașul, o estetică presupusă copilărească, este luat tot mai în serios în viața și economia lumii.

Răsfoiește orice flux de social media și în curând va apărea un videoclip adorabil cu un drăgălaș. Poate arată un bebeluș chicotind sau un iepuraș mușcând căpșuni. Un panda roșu ar putea să-și arunce labele în aer, ca un hoț pufos prins în flagrant, sau o pisicuță poate să stea pe o motocicletă minusculă. Oferta acestor clipuri încântătoare este imensă. Pe TikTok sunt 65 de milioane de videoclipuri etichetate #dragalas. Cererea este chiar mai mare: acele videoclipuri au fost vizionate de peste 625 de miliarde de ori.

Lucrurile adorabile sunt peste tot, nu doar online. În Japonia – unde aprecierea pentru tot ce este kawaii este deosebit de intensă – blocajele rutiere vin sub forma delfinilor, rațelor sau broaștelor. Hello Kitty, un desen animat, decorează totul, de la încărcătoare de telefon până la truse de prim ajutor. În America, un cățeluș a făcut reclamă la bere, iar un gecko înduioșător ajută GEICO să vândă în jur de 39 de miliarde de dolari în asigurări auto pe an. În Marea Britanie, un koala animat vinde hârtie igienică, scrie The Economist.

Interesul pentru adorabil a fost mult timp disprețuit ca fiind fetișist și frivol. Dar drăgălașul a devenit recent subiect de cercetare serioasă, inspirând studii științifice, literatură academică – numită „Studii despre Drăgălaș” – și o carte recentă, „Irresistibil: Cum Drăgălășenia ne-a Cablat Creierul și a Cucerit Lumea”. O nouă expoziție la Somerset House din Londra examinează, de asemenea, omniprezența drăgălașului în cultura contemporană, aducând împreună artă, îmbrăcăminte, jocuri și jucării. Drăgălașul „a preluat controlul”, spune Claire Catterall, curatorul. „A infiltrat aproape fiecare aspect al vieților noastre”.

Ce găsesc oamenii adorabil? În anii 1940, Konrad Lorenz, un zoolog austriac, a descoperit că oamenii sunt atrași de bebelușii cu ochi mari, un nas și gură mică și obrajii rotunzi, precum și un corp dolofan, brațe și picioare scurte și un mers șovăielnic. Aceste trăsături i-au determinat pe oameni să îngrijească și să protejeze bebelușii, contribuind la supraviețuirea lor. Oamenii sunt atât de atrași de aceste atribute, încât pisicile și câinii ar fi putut fi crescute pentru a accentua aceleași caracteristici. Personajele de desene animate s-au schimbat și ele. De exemplu, brațele, picioarele și nasul lui Mickey Mouse s-au micșorat din 1928, în timp ce capul și ochii i s-au mărit.

Un studiu din 2015 a constatat că participanții se simțeau mai energici și mai pozitivi, și mai puțin iritați, anxioși sau triști, după ce urmăreau videoclipuri cu pisici. Morten Kringelbach, un neurolog la Universitatea Oxford, a studiat reacția rapidă a creierului la fețele de bebeluși: cortexul orbitofrontal – o regiune legată de plăcere, printre altele – este activat într-o șaptea dintr-o secundă. (Bărbații și femeile sunt la fel de dornici să se uite la bebelușii adorabili).

Drăgălașul nu este o obsesie nouă. Artiștii japonezi din perioada Edo, care a început în 1603, au pictat cățeluși sau i-au modelat din fildeș. Joshua Paul Dale, autorul cărții „Irresistibil”, susține că popularitatea cupidonilor în arta renascentistă și rococo a făcut din bebelușii cu aripi „cea mai importantă expresie a drăgălașului în arta occidentală timp de trei secole”. Tehnologia a oferit noi modalități de a te bucura de lucruri adorabile. Fotografiile lui Harry Pointer din anii 1870, expuse la Somerset House, înfățișează feline în mod antropomorfic, stând pe triciclete sau în cărucioare. (Deoarece a adăugat legende amuzante, el este creditat ca inventator al meme-ului cu pisici).

A fost în secolul al XX-lea când drăgălașul și-a înfipt ghearele mici. Walt Disney a adus o paradă de creaturi cu ochi mari în cinematografele din întreaga lume. (Se pare că le-a instruit pe animatori să „mențină adorabilul!”) Cultura japoneză kawaii a mers, de asemenea, la nivel global, odată cu răspândirea filmelor anime și a cărților de benzi desenate manga. După apariția producției în masă, suvenirurile și jucăriile adorabile au devenit larg disponibile; astăzi, franciza Hello Kitty face vânzări cu amănuntul de 3,8 miliarde de dolari în fiecare an.

Apoi, cu internetul, drăgălașul a devenit disponibil la cerere. Oamenii puteau să urmărească și să distribuie conținut amuzant cu copiii sau animalele lor preferate în orice moment – în 2022, mai mult de 90.000 de videoclipuri cu pisici erau încărcate pe YouTube în fiecare zi. Atât de mare este apetitul pentru conținutul adorabil, încât în 2014, când Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, a fost întrebat ce l-a surprins cel mai mult în privința utilizării internetului, el a răspuns simplu: „Pisicile”.

Drăgălașul are utilizări în lumea reală. LOVOT, un robot de companie cu ochi mari și un nas butonat, este acoperit cu senzori și reacționează pozitiv când este mângâiat. Astfel de inovații ar putea contribui la combaterea singurătății în rândul persoanelor în vârstă. De asemenea, factorii de decizie ar putea folosi puterea drăgălașului pentru a îndrepta comportamentul oamenilor. Se crede că barierele kawaii din Japonia reduc incidentele de furie rutieră. Punerea de imagini pe containerele de gunoi cu broaște țestoase de mare sau delfini prinși în gunoaie a redus cantitatea de deșeuri plastice. Domnul Kringelbach spune că bebelușii drăgălași pot determina oamenii să aibă empatie pentru grupuri demonizate precum refugiații. Aprecierea lucrurilor adorabile este o bucurie în sine, dar și „are potențialul de a schimba lumea”, susține el. Cum vi se pare ideea asta, drăguță?