Dragoș Pîslaru revine în spațiul public: ținta României pentru 2026, minimum 15 miliarde de euro din fonduri europene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a revenit în spațiul public la începutul anului 2026, după o perioadă de absență cauzată de probleme de sănătate. Într-un mesaj amplu, acesta a prezentat situația actuală a absorbției fondurilor europene, a vorbit despre accelerarea fără precedent din ultimele luni și a anunțat o țintă ambițioasă pentru anul în curs: atragerea a cel puțin 15 miliarde de euro, bani care ar urma să fie investiți în spitale, școli, autostrăzi și infrastructură locală.

Dragoș Pîslaru, revenire după probleme de sănătate la final de 2025

În primul mesaj public transmis în 2026, Dragoș Pîslaru a explicat că lipsa aparițiilor sale publice din ultimele luni ale anului trecut a fost cauzată de epuizare și probleme medicale. Ministrul a arătat că finalul lui 2025 l-a găsit într-un punct în care organismul a cerut o pauză, în ciuda presiunii responsabilităților de la minister.

El a precizat că nu a avut energia necesară pentru bilanțuri publice la final de an, însă susține că efortul depus de echipa ministerului a meritat, întrucât datele oficiale arată o accelerare semnificativă a absorbției fondurilor europene într-un interval foarte scurt.

11:25, 19.12.2025 • POLITICĂ

Portul Constanța, modernizat cu 165 de milioane de lei. Investiție majoră în apă și canalizare

12:02, 11.12.2025 • ACTUALITATE

25.000 de români vulnerabili abandonați de stat: tichetele pentru alimente au întârziat

„Pentru prima dată, vă prezint ÎN EXCLUSIVITATE cifrele reale ale situaţiei în care ne aflăm, pe care nu le veţi auzi la TV sau în altă parte! Acum că v-am atras atenţia, o mica notă personală: Este prima mea postare după ceva vreme. Finalul lui 2025 m-a găsit epuizat şi cu probleme medicale care m-au forţat să realizez că, uneori, corpul cere un răgaz, chiar şi atunci când responsabilitatea te împinge de la spate.

Nu am avut energia pentru bilanţuri festive la sfârşit de an, dar pot spune cu mâna pe inimă: efortul şi nopţile lungi la minister au meritat fiecare secundă. Nu am căutat recorduri, ci să recuperăm timpul pe care România nu-l mai are de pierdut. Datele de la 31 decembrie arată că, atunci când muncim profesionist, câteva luni pot recupera câţiva ani”, afirmă Dragoş Pîslaru pe pagina sa de Facebook.

Accelerare masivă a absorbției fondurilor europene

Potrivit ministrului, ultimele șase luni ale anului 2025 au adus o creștere fără precedent a ritmului în care fondurile europene au început să intre în economia României. Dacă înainte de luna iunie 2025 statul român plătea, în medie, 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene, în a doua jumătate a anului ritmul a crescut la peste 456 de milioane de euro lunar, de mai bine de cinci ori mai mult.

În același interval, cererile de plată trimise la Bruxelles au crescut semnificativ. În primele șase luni ale anului 2025, România solicitase aproximativ 3 miliarde de euro, în timp ce în ultimele șase luni suma a ajuns la 6,3 miliarde de euro. Și în privința banilor efectiv încasați de la Comisia Europeană, evoluția a fost una accelerată, de la 2,9 miliarde de euro la 5,2 miliarde de euro.

Dragoș Pîslaru susține că aceste cifre arată o schimbare majoră de ritm și o eficientizare a mecanismelor administrative, într-un timp relativ scurt comparativ cu perioada anterioară a exercițiului financiar 2021–2027.

„La rata de absorbţie curentă (sume solicitate Comisiei Europene) performanţa este şi mai remarcabilă – de la 3 miliarde (9,91%) am sărit la 6,3 miliarde (20,4%). Asta înseamnă o dublare a absorbţiei în ultimele 6 luni.

Pentru sceptici, chiar şi la rata de absorbţie efectivă (rambursări de la Comisia Europeană) am găsit 2,9 miliarde adică 9,41% (acumulată în 4 ani şi jumătate) şi am reuşit să o ducem la 5,2 miliarde adică 16,6% în doar 6 luni. Adică 2,3 miliarde euro intraţi în conturile statului în această perioadă”, afirmă ministrul Investiţiilor şi proiectelor Europene.

O parte semnificativă din rezultate, concentrată în doar șase luni

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că, deși ultimele șase luni reprezintă doar o mică parte din durata totală a exercițiului financiar, ele au avut o contribuție decisivă la rezultatele României. Aproape 37% din totalul plăților realizate în perioada 2021–2027 au fost efectuate în acest interval, iar peste 40% din rambursările de la Comisia Europeană au fost încasate tot în această perioadă.

În opinia sa, datele demonstrează că, atunci când există coordonare și management profesionist, câteva luni pot recupera întârzieri acumulate pe parcursul mai multor ani.

PNRR, de la blocaj la accelerare

Dragoș Pîslaru a făcut referire și la situația Planului Național de Redresare și Reziliență, despre care afirmă că, în iunie 2025, se afla într-un punct critic. Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, o cerere de plată era suspendată, iar implementarea era afectată de lipsa de transparență și de supracontractare.

Potrivit ministrului, situația s-a schimbat radical în ultimele șase luni. Execuția financiară a PNRR a crescut de la 6,8 miliarde de euro la aproape 9,7 miliarde de euro până la finalul lui 2025, ceea ce înseamnă aproximativ 3 miliarde de euro absorbiți într-un interval foarte scurt. El a menționat că PNRR a fost renegociat și repus pe un traseu considerat responsabil, fiind introduse instrumente de monitorizare publică, astfel încât toate proiectele aflate în implementare să poată fi urmărite de societate.

2026, „anul PNRR” și obiectivele pentru viitor

Ministrul afirmă că 2026 va fi un an decisiv pentru PNRR, cu o țintă de absorbție de aproximativ 10 miliarde de euro. În paralel, pentru fondurile de coeziune, obiectivul este atragerea a peste 5 miliarde de euro doar în acest an, urmând ca România să fie activ implicată și în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual 2028–2034.

Dragoș Pîslaru spune că, în pofida provocărilor sociale și a presiunii timpului, rămâne realist, dar și optimist. Ținta declarată pentru 2026 este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene, respectiv minimum 15 miliarde de euro, bani care ar urma să fie direcționați către investiții majore în sănătate, educație, infrastructură și competitivitate economică.