E postul intermitent chiar sănătos? Un studiu nou temperează entuziasmul din jurul fastingului

Postul intermitent a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai populare strategii promovate pentru slăbit și „resetarea” metabolismului. De la rețelele sociale până la cabinetele de nutriție, ideea că simpla limitare a intervalului orar în care mănânci poate aduce beneficii majore pentru sănătate a prins rapid teren. Un studiu recent arată însă că realitatea este mai complexă și că ceasul nu este întotdeauna aliatul decisiv al metabolismului.

Postul intermitent, pus la test în condiții controlate

Cercetarea a fost realizată de specialiștii de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke (DIfE) și a urmărit efectele alimentației cu restricție de timp asupra sănătății cardiometabolice. În studiu au fost incluse 31 de femei supraponderale sau obeze, care au urmat, timp de patru săptămâni, două tipuri diferite de regim alimentar, fiecare pe durata a câte două săptămâni.

Participantele au mâncat fie într-un interval de opt ore, între 8:00 și 16:00, fie într-o fereastră identică ca durată, dar deplasată mai târziu, între 13:00 și 21:00. Ordinea regimurilor a fost alternată, pentru a reduce influența altor factori asupra rezultatelor.

Un element-cheie al cercetării a fost faptul că regimul alimentar a fost aproape izocaloric. Femeile nu au fost instruite să mănânce mai puțin și nu au redus intenționat aportul caloric zilnic. Scopul a fost separarea efectului orei mesei de cel al restricției calorice, un aspect adesea amestecat în studiile despre postul intermitent.

Această abordare a permis cercetătorilor să analizeze dacă simpla scurtare a ferestrei alimentare, fără un deficit energetic, poate influența metabolismul și sănătatea cardiovasculară.

Rezultate modeste asupra greutății și markerilor metabolici

Datele obținute arată că participantele au înregistrat o scădere ușoară în greutate, însă fără modificări semnificative ale principalilor indicatori metabolici. Nivelurile glicemiei, tensiunea arterială și valorile colesterolului au rămas, în mare parte, neschimbate, indiferent dacă mesele au fost consumate mai devreme sau mai târziu în cursul zilei.

Autorii subliniază că rezultatele sugerează că multe dintre beneficiile asociate anterior cu postul intermitent ar putea fi legate mai degrabă de reducerea aportului caloric decât de intervalul orar al meselor.

Ceasul biologic reacționează la ora mesei

Un efect clar observat a fost adaptarea ritmurilor circadiene. Procesele biologice interne, inclusiv cele legate de somn, s-au ajustat în funcție de momentul alimentației. Acest aspect indică faptul că ora la care mâncăm influențează sincronizarea ceasului biologic, cu potențiale implicații pentru sănătate, mai ales în cazul meselor târzii seara.

Potrivit Olgăi Ramich, biolog și nutriționist la DIfE, „cei care doresc să slăbească sau să își îmbunătățească metabolismul ar trebui să fie atenți nu doar la ceas, ci și la bilanțul energetic”. Declarația reflectă poziția cercetătorilor, care atrag atenția că ora mesei, în absența unui deficit caloric, are un impact limitat asupra sănătății metabolice.