Economia românească, în colaps. 150.000 firme, amenințate de faliment

Iarna lui 2021 se anunță cea mai dificilă perioadă pentru economia românească de la criza economică precedentă. Peste 100.000 de companii se află într-o situaţie de risc din cauza majorării semnificative a costurilor operaţionale, a blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business.

În cel mai pesimist scenariu, 150.000 de firme ar putea să dispară din piață până la finele lui februarie 2020, avertizează Sierra Quadrant, companie specializată în reorganizarea afacerilor.

„Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022”, se arată într-o analiză realizată de Sierra Quadrant.

Scumpirea carburanţilor şi creşterea tarifelor la energie şi gaze au agravat problemele financiare, cele mai expuse fiind firmele din zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză.

„Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022”, se menționează în analiză.

„73.365 de firme au intrat în acest an în insolvenţă, şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut. Datele, prezentate de Registrul Comerţului, vin să confirme estimările făcute de Sierra Quadrant la începutul anului. Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerţ, construcţii şi industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei”, se precizează în analiză.

Radieri și insolvențe

Contextul economic dificil se face tot mai mult simțit în piață. La nivelul lunii august, numărul firmelor din comerţ intrate în insolvenţă era mai mare cu 7,61% faţă de anul precedent. În același timp, 11.577 de firme din sector au fost radiate, mai mult cu 33,1% față de 2020, iar 5864 au fost dizolvate, ceea ce constituie un avans de 18,7%, raportat la august 2020.

Nici în construcții situația nu este mai bună. Radierile s-au majorat cu  aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16%, până la 1826. De asemenea, 593 de firme de construcţii şi-au suspendat activitatea, în creștere cu 28% comparativ cu 2020, iar 640 au intrat în insolvenţă, mai mult cu 12,2% față de 2020.

Industria prelucrătoare se înscrie pe aceeași linie cu 3386 societăţi radiate, în creștere cu 31%, alte 1690 firme fiind dizolvate, ceea ce constituie un avans de  12,67%. În același timp, 564 de companii şi-au suspendat activitatea, iar alte 484 au intrat în insolvenţă.

„Creşterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaţionale, pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producţie la care se adaugă şi deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăţi majore majorităţii companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producţiei şi a vânzărilor”, arată analiza Sierra Quadrant.

Blocaj financiar

Blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, din cauza  problemelor operaţionale, trecând de 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani. Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, comparative cu 120 zile în 2020, iar mai multe de jumătate (58%) dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionaţi recent într-un barometru Sierra Quadrant, susțin că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni. În același timp, încrederea investitorilor s-a redus foarte mult.

 „Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulţi investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse şi servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relaţii de afaceri, efectele le vom simţi cu toţii”, a declarat Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Speranțe pentru anul viitor

Dacă inflaţia se va tempera, iar accesul la creditare nu va fi limitat am putea să asistăm la o redeschidere a apetitului pentru afaceri undeva la începutul anului viitor.

„Reticenţa companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru şi riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezgheţare a apetitului pentru business vedem abia în primăvara anului viitor. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflaţia se va tempera în lunile următoare şi dacă accesul la creditare nu va fi limitat. Mai sunt şi alţi factori importanţi precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE şi limitarea creşterii costurilor de finanţare”, se mai arată în analiza.

O iarnă dificilă

După toate probabilitățile, iarna lui 2021 se întrevede a fi cea mai dificilă perioadă prin care va trece economia românească de la precedenta criză. Din cauza scumpirilor la carburanţi, gaze, energie, scăderea consumului, creşterea costurilor de finanţare şi micșorarea apetitului pentru business, nu este exclus ca pentru multe firme trecerea în 2022 să fie o adevărată misiune imposibilă.

„Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022”, arată analiza.

Restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă, ceea ce ar putea să salveze cel puţin 500 de mii de locuri de muncă.

Monitorizare atentă

Ovidiu Neacşu susține că firmele trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor. Sunt, însă, și companii care au „învăţat” lecţiile acestei perioade.

„Vestea bună este că tot mai multe companii au înţeles şi au învăţat lecţiile acestei perioade. Au căutat soluţii de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil şi au înţeles că nu este obligatoriu să îţi duci firma în insolvenţă când ai o problemă. Poţi apela la soluţii alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice”, arată analiza.

Serviciile, imobiliarele, industria, HORECA şi transporturile sunt sectoarele care au apelat cel mai mult la concordatul preventiv.

 




  

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole