Economia României merge cu frâna trasă: de ce banii tăi nu mai ajung la fel ca anul trecut

România se confruntă cu o perioadă de stagnare economică: prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2025 a fost redusă la doar 0,6%, iar pentru 2026 este estimată la 1,5%, potrivit economiștilor UniCredit. Aceasta înseamnă că, practic, economia abia înaintează, iar românii simt cel mai mult efectele în buzunar.

Salariile reale scad – cei mai afectați suntem noi, consumatorii

În august 2025, salariile românilor, ajustate cu inflația, au înregistrat cea mai mare scădere din ultimii 15 ani. Practic, ceea ce câștigai anul trecut nu mai ajunge pentru aceleași bunuri și servicii.

Inflația aproape 10% înseamnă că prețurile cresc rapid, iar creșterea nominală a salariilor nu mai poate compensa această majorare. Pentru românul obișnuit, asta se traduce prin facturi mai mari la energie și alimente, mai puțini bani pentru cumpărături și mai puține economii disponibile pentru viitor.

Imagine: Dacă anul trecut puteai cumpăra un coș de produse cu 1.000 de lei, în august 2025 același coș ar fi costat aproape cu 100 de lei mai mult, chiar dacă salariul tău a crescut puțin.

10:23, 06.10.2025 • Indicatori macro

Semnale mixte pentru economia României: consum slăbit, cerere totală încă pozitivă

12:13, 28.07.2025 • ECONOMIE

Cristian Păun: Creșterea taxelor era inevitabilă, dar fără reformă reală, România riscă prăbușirea economică

Consum mai slab – oamenii cheltuie mai puțin

Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august, după mici creșteri în lunile anterioare, când românii își făcuseră stocuri în anticiparea majorărilor de TVA și accize.

Această scădere arată că populația strânge cureaua. Oamenii amână cumpărăturile, renunță la cheltuieli opționale și se concentrează pe strictul necesar. În termeni economici, cererea internă – principalul motor al creșterii economice – încetinește, iar magazinele și serviciile resimt imediat efectul.

Imagine: Economia funcționează ca o roată: dacă românii cumpără mai puțin, roata încetinește, afectând producția, locurile de muncă și investițiile.

Investițiile întârzie – economia nu primește impulsul de care are nevoie

Guvernul a alocat 7,8% din PIB pentru investiții în 2025 și mai mult de 10 miliarde euro prin PNRR pentru perioada 2025-2026. Teoretic, acești bani ar fi trebuit să fie motorul care dă impuls economiei și creează locuri de muncă.

Problema este că implementarea măsurilor necesare pentru reducerea costurilor și alocarea fondurilor este mai lentă decât se anticipa. Rezultatul? Investițiile nu contribuie suficient la creștere, iar proiectele mari – autostrăzi, spitale, școli – ajung prea lent la oameni.

Imagine: Motorul unei mașini pornește, dar accelerația întârzie – economia nu prinde viteza planificată.

Exporturile nu salvează situația

Deși acordul UE-SUA a redus anumite riscuri comerciale, exporturile nete au avut o contribuție negativă la PIB (-0,7 pp). România rămâne dependentă de cererea internă, iar piața externă nu oferă suficientă susținere.

Imagine: Economia are două motoare: consum intern și exporturi. În prezent, motorul intern încetinește, iar motorul extern nu poate compensa complet diferența.

Ce înseamnă toate acestea pentru tine

• Banii tăi cumpără mai puțin decât anul trecut, iar diferența se simte la supermarket, la combustibil sau în facturi.
• Creditele și dobânzile rămân ridicate, ceea ce face mai greu de gestionat cheltuielile lunare.
• Proiectele mari de infrastructură și investițiile publice se vor întârzia, deci schimbările vizibile în orașe și comune vor veni mai greu.
• Anul 2025 va fi perceput ca un an de stagnare: creșterea nivelului de trai este modestă, iar revenirea economică se vede abia în perspectiva medie.

Imagine finală: România merge cu frâna trasă – roata economiei se mișcă, dar încet, iar fiecare român simte direct încetinirea în buzunar.