Economie de avarie în 2026: Investițiile europene, singurul «plămân» al României într-un an de stagnare și ajustări dure

Economia României se va confrunta în acest an cu efectele consolidării fiscale aplicate în 2025, care vor tempera consumul privat și veniturile disponibile ale gospodăriilor. Creșterea economică este estimată la 1,0%, în timp ce investițiile brute, susținute de fonduri europene și proiecte guvernamentale, vor rămâne principalul motor al economiei. Sectorul construcțiilor va continua să fie cel mai dinamic, iar industria și serviciile se vor redresa treptat. Exportul net va aduce un aport ușor pozitiv la PIB, pe fondul unui ritm mai lent al importurilor.

România se pregătește pentru un an economic cu provocări multiple. Documentul privind prognoza pe termen mediu, elaborat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), plasează economia românească într-un context internațional tensionat, marcat de conflictul dintre Rusia și Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și efectele politicilor tarifare ale Statelor Unite.

Pentru 2026, CNSP estimează o creștere economică moderată. „În scenariul actual nivelul creşterii economice în anul 2026 este prognozat la 1,0%, ușor în scădere comparativ cu estimările din prognoza de vară”, se spune în sursa citată.

Această evoluție modestă reflectă impactul măsurilor de ajustare fiscală și al cererii interne mai reduse. Concret, consumul privat va încetini semnificativ:

11:42, 12.01.2026 • ECONOMIE

Comerțul exterior al României: deficitul scade, problema rămâne

13:25, 28.12.2025 • ECONOMIE

Pariul de un trilion: Planul Berlinului care decide viitorul economiei europene și al României

„În contextul economic actual, afectat de măsurile de reducere a deficitului bugetar, înclinaţia spre consum a populaţiei se va reduce semnificativ, determinând, implicit, o decelerare pronunţată a consumului privat (-0,8%). Exportul net, ca urmare a majorării cu 2,7% a exportului de bunuri şi servicii, concomitent cu un avans mai lent al importului de bunuri şi servicii (+1,2%), rezultat din restrângerea cererii interne, va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creştere economică.”

Pe de altă parte, investițiile rămân motorul principal al creșterii economice, în special cele finanțate prin fonduri europene: ”În contextul încheierii Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (finalul anului 2026), se aşteaptă o accelerare de ritm în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor alocate prin instrumentul «Next Generation EU» care, printr-o gestionare responsabilă vor genera un avans de 4,0% al investiţiilor brute. Cu toate acestea, există riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluţiei procesului investiţional şi implicit asupra creşterii economice.”

Sectorial, construcțiile se mențin cel mai dinamic domeniu, impulsionate de proiectele de infrastructură. Pe activităţi, construcţiile rămân cel mai dinamic sector, susţinut de continuarea proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene. Se anticipează o uşoară redresare a sectorului industrial şi a serviciilor, dar dinamicile acestora rămân încă modeste.

În ceea ce privește piața muncii, prognoza prevede o stagnare a numărului de salariați, comparativ cu creșterea de 0,5% estimată anterior. În schimb, salariile brute vor crește, dar puterea de cumpărare va fi afectată de inflație:

„Evoluţia economică supusă riscurilor aferente investiţiilor pentru anul 2026 a determinat revizuirea în sens negativ a proiecției privind efectivul lunar al salariaților, ceea ce la nivel de medie anuală va conduce la o stagnare a numărului de salariaţi, comparativ cu creşterea de 0,5% din prognoza anterioară. În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, se estimează o majorare cu 5,5% pentru anul viitor, având în vedere comportamentul sectorului concurenţial de corelare a indexărilor salariale cu inflaţia şi cu politica salariului minim, dar şi o uşoară diminuare a câştigurilor în sectorul bugetar, ca efect al măsurilor de consolidare fiscală. Pentru perioada următoare este de aşteptat o dinamică medie anuală de 5,7%, însoțită de creșterea puterii de cumpărare și revenirea procesului dezinflaţionist.”

Perspective pe termen mediu (2027–2029)

CNSP estimează o creștere ușor peste 2% anual în perioada 2027–2029:„Referitor la evoluţia indicatorilor macroeconomici pe termen mediu (2027-2029), actualul scenariu prevede un context macroeconomic intern în atenuare, având loc corecţii pentru deficitele interne şi externe, ceea ce va susţine o rata medie anuală de creştere a produsului intern brut uşor peste 2,0%.”

Construcțiile vor continua să fie motorul economiei, cu un ritm mediu anual mai ridicat decât PIB-ul: „Construcţiile vor continua să reprezinte activitatea cea mai dinamică din economie, cu un ritm mediu anual al perioadei superior produsului intern brut (2,8%). Estimările din prognoza de toamnă prevăd, pe termen mediu, redresarea sectorului industrial, cu o rată anuală în jur de 2%, iar pentru servicii, după evoluţiile modeste din perioada 2025 – 2026, se aşteaptă o relansare a acestora, în principal prin performanţele activităţilor cu plus valoare ridicată.”

Investițiile vor rămâne pilonul principal al cererii interne. Pe partea cererii, investiţiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susţinere al creşterii economice, o atenţie deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât şi guvernamentale şi private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură. Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%, cu 0,4 puncte procentuale peste cel al produsului intern brut.

Exportul net va aduce o contribuție ușor negativă, dar echilibrată de importuri. „Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuţie negativă de circa 0,2 puncte procentuale la creşterea economică, dinamica medie a importului de bunuri şi servicii (3,3%) devansând-o cu 0,1 puncte procentuale pe cea a exportului de bunuri şi servicii (3,2%).”

Inflația se va tempera pe termen mediu, dar în 2026 se vor resimți efectele măsurilor fiscale și ale liberalizării prețurilor la energie:

„Procesul inflaţionist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepţie făcând primul semestru din 2026, când se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale şi a reliberalizării pieţei energiei din anul curent. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creşterii preţurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea preţurilor pentru gazele naturale şi renunţarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Conform traiectoriei estimate, este de aşteptat ca inflaţia la sfârşitul anului să se încadreze, începând cu 2027, în marjele țintei de inflaţie stabilite de BNR. Pentru cursul de schimb leu/euro a fost luată ca ipoteză pentru intervalul de prognoză o depreciere medie anuală de 1,0%.”

Deficitul contului curent va continua să se corecteze. „În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecţie, mai pregnant în anul 2026, fiind susţinut atât de măsurile de reducere a deficitului bugetar, de o absorbţie în creştere a fondurilor europene, cât şi de îmbunătăţirea competitivităţii externe a bunurilor autohtone.”

Riscuri și incertitudini

CNSP subliniază că previziunile pentru 2026 și anii următori nu sunt lipsite de vulnerabilități. „Riscurile la adresa prognozei sunt predominant negative şi provin, în principal, din intensificarea tensiunilor geopolitice, incertitudinea politică şi fragmentarea globală. De asemenea, perspectiva unor noi schimbări în politica comercială globală rămâne îngrijorătoare. Investiţiile ar putea fi afectate şi de ritmul lent al reformelor structurale şi de întârzierile în absorbția fondurilor UE. Presiunile asupra preţurilor, întreţinute de perturbări ale lanţurilor globale de aprovizionare şi de evenimente meteorologice nefavorabile, pot ridica şi mai mult nivelul inflaţiei. Riscurile pozitive pot decurge din posibile reduceri ale tarifelor în urma unor noi runde de negocieri cu SUA, din accelerarea reformelor şi introducerea inteligenţei artificiale pe scară largă – cu efect asupra productivităţii, toate acestea impulsionând creşterea pe termen mediu.”