Efectul Trump: cum au dărâmat noile tarife globale de 15% cea mai mare criptomonedă a lumii

Bitcoin a înregistrat o scădere semnificativă duminică seara, cu peste 2.500 de dolari, și a coborât sub pragul de 65.000 de dolari, pe fondul temerilor investitorilor legate de noile tarife comerciale impuse de administrația Trump și de posibile tensiuni militare în Iran.

Pe platforma Bitstamp, cea mai mare criptomonedă a atins un minim de 64.409 dolari, înregistrând o depreciere de peste 5% în ultimele 24 de ore. Această scădere a determinat lichidarea unor poziții long de peste 200 de milioane de dolari, afectând investitorii care mizau pe o consolidare a pieței, mai degrabă decât pe o corecție bruscă, scrie News Bitcoin.

Analiștii consideră că factorii principali care au influențat deprecierea sunt introducerea unui regim de tarife globale de 15% de către președintele Donald Trump, cu aplicare începând cu 24 februarie, precum și incertitudinile generate de reacțiile partenerilor comerciali ai SUA. Mai multe țări care au semnat acorduri bilaterale cu Statele Unite analizează acum posibila amânare a ratificării acestora, din cauza îndoielilor privind respectarea angajamentelor de către administrația americană.

Bernd Lange, membru al Parlamentului European, a declarat că „haosul tarifar” din SUA aduce incertitudine partenerilor comerciali și a propus suspendarea lucrărilor legislative până la obținerea unei evaluări juridice clare și a unor angajamente ferme din partea Washingtonului.

14:22 • Finanțe

Piața cripto, zguduită. Bitcoin se prăbușește după avertismentul lui Trump privind Iranul

09:43, 23.02.2026 • Internațional

Iran cumpără arme de 500 de milioane de euro de la Rusia. Acord secret între cele două țări

Conform informațiilor oficiale ale Casei Albe privind acordul tarifar cu Uniunea Europeană, numit de președintele Trump „mama tuturor acordurilor”, țările europene ar urma să achiziționeze 750 miliarde de dolari în energie și să investească 600 miliarde de dolari în SUA până în 2028.

Pe lângă tensiunile comerciale, piața resimte presiunea unei posibile acțiuni militare americane împotriva Iranului. Fostul ofițer CIA John Kiriakou a afirmat că, potrivit surselor sale, decizia de a lovi Iranul ar fi deja luată, în ciuda negocierilor publice care continuă cu guvernul iranian.

Un conflict în Iran ar putea afecta semnificativ piața globală a petrolului, țara producând în ianuarie 3,13 milioane de barili pe zi. Orice acțiune militară a SUA și o eventuală reacție de apărare a Iranului ar putea perturba lanțurile de aprovizionare, în special prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial.