Energia verde, afacerea gri din Oltenia: Prețuri record, ATR-uri pe pile și investitori străini la butoane

Publicat: 05 sept. 2025, 08:02, de Cristian Matache, în Dezvăluiri

Sursa foto: Facebook/Distribuție Oltenia

Oltenia devine scena unui scandal major în sectorul energetic românesc, unde, sub privirile Agenției Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), prețurile la energie cresc de trei ori, iar rețele de interese exploatează vidul legislativ și lipsa de transparență. În centrul poveștii se află Distribuție Energie Oltenia (DEO) – operatorul regional care deservește peste 1,5 milioane de consumatori din șapte județe: Dolj, Argeș, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Teleorman.

Contextul: Prețuri record și suspiciuni de cartelizare

România produce energie electrică la un cost sub 200 lei/MWh, însă consumatorii finali o plătesc la 800–1.200 lei/MWh, adică de 4–6 ori mai mult. Din această diferență uriașă, doar 60% reprezintă costul real al energiei, restul fiind taxe, tarife de rețea și adaosuri comerciale. În lipsa unor contracte directe între producători și consumatori, intermediarii și operatorii de rețea devin veriga slabă a sistemului.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat recent că România are cea mai scumpă energie din Europa, în ciuda resurselor interne semnificative. În ultimii zece ani, 56% din capacitatea de producție stabilă (energie de bandă) a fost eliminată, ceea ce obligă țara să importe peste 20% din necesar în orele de vârf – la prețuri mult mai mari decât cele la care exportă în perioadele cu surplus.

DEO: un actor cheie, dar fără control real

Distribuție Energie Oltenia (fosta CEZ Distribuție) este operatorul de rețea în zona Olteniei. De-a lungul anilor, compania a primit sancțiuni minore pentru încălcări de proceduri – întârzieri la branșamente, depasarea numărului de întreruperi planificate, necitirea indexului la timp sau posibil abuz de poziție dominantă. Totuși, nu a existat nicio anchetă majoră privind autorizarea și racordarea în rețea a parcurilor fotovoltaice, deși această zonă este esențială pentru dezvoltarea energiei verzi.

15:05, 23.08.2025 • ECONOMIE

Ministrul Energiei cere implicarea CSAT: „Plătim cea mai scumpă energie din Europa. Este o problemă de siguranță națională”

17:17, 30.06.2025 • POLITICĂ

Evaziunea fiscală, sub lupa CSAT. Măsuri ferme, pedepse penale și digitalizarea ANAF

Bătălia pentru ATR: cheia speculațiilor din energie verde

În sistemul energetic, avizul tehnic de racordare (ATR) este documentul-cheie care permite conectarea unei centrale (de exemplu, un parc fotovoltaic) la rețea. Obținerea unui ATR simplu înseamnă acces rapid, în timp ce ATR-ul „cu întăriri” presupune investiții mari în rețea – schimbarea transformatoarelor, mărirea secțiunii liniilor, extinderea stațiilor electrice. Aceste întăriri pot costa milioane de euro.

În Oltenia, însă, drumul rapid către ATR simplu trece pe la firme de consultanță și proiectare „cu conexiuni”, precum SC Enpro SRL (controlată de Gabriel Negrilă, fost director Electrica Oltenia) și lucrări realizate de Electrical EPC SRL, companie din anturajul lui Victor Marușcă, manager la Departamentul Extinderea Rețelelor din DEO.

Pe lângă rețelele locale, un fenomen îngrijorător este fragmentarea proiectelor. Deoarece orice proiect peste 50 MW intră direct la Transelectrica, unde riscul de întăriri este foarte mare, investitorii „sparg” proiectele în unități mai mici – 45 MW, 48 MW – pentru a rămâne în competența DEO. Astfel, zeci de proiecte sub 50 MW primesc ATR fără întăriri, ocupând capacitate în rețea fără a construi efectiv parcuri, blocând accesul altor investitori.

Cine controlează jocul? Investitorii străini și SPV-urile românești

Investigațiile arată că zeci de SRL-uri din Oltenia, toate cu proiecte de până în 50 MW, sunt interconectate printr-o rețea de SPV-uri (Special Purpose Vehicles) controlate de investitori din Turcia și China, prin vehicule precum Defic Globe Enerji, Shanghai Electric Power și Energy Development Limited. În paralel, apar entități intermediare din Norvegia și Olanda, cum este cazul Scatec și Emsolt.

Printre firmele implicate în Oltenia:

Energie Soleil SRL
RB Solar Energy SRL
Solar World SRL
Luce Verde SRL
grupuri precum Danube Solar SRL, Oltețul Energy SRL, Crișu Solar Plant SRL

Aceste companii operează din aceleași adrese din Târgu Jiu și împart același model: proiecte fragmentate, ATR fără întăriri și tranzacționarea ulterioară a proiectelor pe piața secundară, uneori pentru milioane de euro, doar pe baza documentației.

Problema sistemică: capacitate blocată, investiții zero

În 2023, ANRE și Consiliul Concurenței au avertizat că astfel de practici creează un risc sistemic: ATR-urile blochează rețeaua, fără ca proiectele să fie realizate. Situația este similară cu „rezervarea” a sute de locuri de parcare fără a le folosi, ceea ce împiedică dezvoltarea altor investiții reale.

Întrebări cheie:

Câte ATR-uri cu mențiunea „fără întăriri” a emis DEO între 2022–2025?
Câte proiecte au fost racordate prin fragmentare în SPV-uri sub 50 MW?
Câte cereri de studiu de soluție au fost respinse de Transelectrica pentru fragmentare?

Până acum, nu există date publice, iar lipsa de transparență favorizează specula.

Impactul asupra consumatorilor: curentul devine aur

În timp ce „băieții deștepți” fac bani din hârtii și avize, consumatorii plătesc facturi record. În România, costul real de producție este de sub 200 lei/MWh, însă ajunge la consumator la peste 1.000 lei/MWh, din cauza intermediarilor și a lipsei de investiții în rețea și stocare. În plus, România exportă energie ieftină în perioadele de surplus și importă scump în vârfuri, pentru că nu există capacități suficiente de stocare.

Securitate energetică: un subiect pentru CSAT

Criza energetică nu mai este doar o problemă economică, ci una de siguranță națională. Ministrul Energiei a anunțat sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), invocând vulnerabilități majore în sistemul național. Lipsa investițiilor, combinată cu rețele de interese locale și controlul străin asupra unor proiecte-cheie din Oltenia, ridică semne de întrebare privind dependența României de capitalul extern și securitatea infrastructurii energetice.

Cine plătește factura haosului?

Ceea ce „se întâmplă în Oltenia” nu mai rămâne doar acolo: afectează întreaga țară, prin facturi umflate, blocaj investițional și pierderea controlului asupra infrastructurii strategice. Fără măsuri urgente – transparență, eliminarea intermediarilor, investiții în rețea și stocare – România riscă să rămână captivă în propriul sistem energetic, dominat de speculă și lipsă de reglementare eficientă.