Escrocheriile se profesionalizează: identități false, urgență inventată și date personale reale. Cum ne protejăm

România se confruntă cu un nou val de fraude cibernetice și telefonice. Escrocii nu mai mizează doar pe mesaje rudimentare, ci folosesc identități atent documentate, pagini web clonate care reproduc fidel site-uri oficiale și scenarii sofisticate de inginerie socială, adaptate fiecărei platforme, de la apeluri telefonice și SMS-uri, până la aplicații de mesagerie criptată și rețele sociale.

Tot mai mulți români povestesc experiențe în care diferența dintre o interacțiune oficială și o capcană digitală devine greu de sesizat la prima vedere. În spatele acestor metode se află o combinație de tehnologie avansată și inginerie socială, menită să creeze panică, urgență sau promisiunea unui câștig rapid.

„Vorbesc de la Poliție”: apelul care se închide brusc

Unul dintre cele mai întâlnite scenarii începe cu un apel telefonic aparent legitim. O tânără a relatat pe Facebook cum a fost contactată de un bărbat care s-a prezentat drept reprezentant al Poliției, oferind detalii precise, inclusiv adresa sediului de pe Strada Regina Elisabeta.

Potrivit relatării, acesta i-a spus că este implicată într-un dosar de fraudă privind un fost angajat bancar care ar fi folosit datele personale ale clienților pentru a depune cereri de credit. Discursul a fost livrat rapid, cu multe informații tehnice, tocmai pentru a crea presiune și confuzie.

20:32, 18.02.2026 • ACTUALITATE

BNR avertizează: escrocii folosesc imaginea lui Mugur Isărescu pentru investiții false

13:20, 31.12.2025 • ACTUALITATE

Escrocherie online cu „dividende” și furt de date bancare. Cum ne protejăm

Momentul decisiv a venit când femeia i-a cerut numele complet pentru a-l nota și l-a informat că discuția este înregistrată. Apelul s-a încheiat instantaneu.

„Dacă nu aș fi citit zilele trecute despre o fraudă similară, e posibil să mă fi speriat”, a scris ea, întrebându-se cum au ajuns escrocii să dețină numele complet și numărul ei de telefon.

Bombardament cu apeluri din străinătate

Un alt tipar tot mai des raportat este avalanșa de apeluri din afara țării. O persoană a povestit că, timp de o săptămână, a blocat constant numere care o sunau, majoritatea din străinătate.

La primul apel a răspuns din greșeală, însă ulterior a respins și blocat toate tentativele. Semnalul slab și conversația neclară au ridicat suspiciuni că ar putea fi vorba despre o schemă.

Pe rețelele sociale circulă și mesaje aparent trimise de „prieteni” care solicită ajutor financiar urgent. Mulți utilizatori afirmă că ignoră astfel de cereri, suspectând compromiterea conturilor.

Există percepția că datele personale ajung la infractori prin breșe de securitate, baze de date compromise sau chiar prin intermediul DarkNet-ului.

SMS-uri cu „lockerul” și pagini clonate

Phishing-ul prin SMS este o altă metodă frecventă. Un utilizator a descris un mesaj în care era rugat să selecteze lockerul pentru livrarea unui colet. Linkul inclus în SMS ducea către o pagină care imita perfect identitatea unei companii de curierat.

Indiferent de butonul accesat, utilizatorul era direcționat către o fereastră unde trebuia să introducă date personale. Aspectul vizual și logourile erau construite astfel încât să pară autentice.

Aceste pagini clonate sunt realizate cu un nivel ridicat de detaliu, diferențele față de site-urile oficiale fiind adesea minore – o literă schimbată în adresă sau un caracter suplimentar.

Platformele sociale, principala sursă de risc

Datele oficiale confirmă amploarea fenomenului. Potrivit celui mai recent raport publicat de Revolut, lansat la București pe 26 februarie 2026, fraudele sunt tot mai prezente în aplicațiile de mesagerie privată și pe rețelele sociale.

La nivel global, platformele Meta generează 44% dintre escrocheriile raportate către Revolut în 2025. În același timp, cazurile provenite de pe Telegram au crescut cu 233%, ajungând să reprezinte 21% din total.

58% dintre escrocheriile legate de locuri de muncă la nivel global au provenit de pe Telegram. De asemenea, fraudele cu origine pe TikTok au crescut de șase ori într-un singur an.

În România, 20% dintre escrocheriile raportate în 2025 au provenit de pe Facebook, iar toate platformele Meta la un loc au generat aproape jumătate dintre fraudele din social media. Telegram ocupă locul al doilea, cu 19%.

Ce tipuri de fraude domină în România

Cel mai răspândit tip de fraudă la nivel local este cel legat de cumpărături online, care reprezintă 60% din totalul cazurilor raportate. Urmează escrocheriile legate de locuri de muncă (15%) și cele privind investițiile (7%).

La nivel global, fraudele legate de joburi s-au triplat într-un singur an și reprezintă 22% din total. Un studiu realizat de Juniper Research arată că platformele de socializare au generat aproximativ 4,4 miliarde de euro venituri din reclame frauduloase care au vizat utilizatori europeni în 2025.

Ce pot face victimele imediat

Avocata Elena Grecu a explicat pentru „Adevărul” că reacția rapidă este esențială în primele ore după constatarea fraudei.

Printre pașii recomandați se numără:

• oprirea imediată a oricărei comunicări cu presupusul fraudator;
• salvarea tuturor dovezilor – conversații, emailuri, capturi de ecran, linkuri;
• contactarea urgentă a băncii pentru blocarea cardului și contestarea tranzacțiilor;
• depunerea unei plângeri penale pentru înșelăciune sau fraudă informatică;
• raportarea contului sau anunțului fraudulos platformei unde s-a produs incidentul;
• solicitarea de consultanță juridică pentru recuperarea prejudiciului.

Verificarea site-urilor și plata în siguranță

Specialiștii atrag atenția asupra verificării atente a adresei web. Prezența „https://” și a simbolului lacătului indică faptul că datele sunt criptate, însă numele domeniului trebuie citit cu atenție, deoarece infractorii modifică subtil denumirile.

Un magazin online legitim afișează date clare de identificare: adresă fizică, număr de telefon funcțional, cod fiscal și e-mail oficial. Absența acestor informații este un semnal de alarmă.

În momentul plății, sistemele bancare ar trebui să activeze autentificarea suplimentară cunoscută drept 3D Secure – cod SMS, aprobare în aplicație sau autentificare biometrică. Dacă un site solicită datele cardului fără niciun pas suplimentar de verificare, riscul este major.

Platformele consacrate de procesare a plăților, precum PayPal sau Stripe, sunt considerate mai sigure decât solicitările de transfer direct în conturi necunoscute.

Experții recomandă utilizarea unui cont separat pentru achiziții online, cu fonduri limitate, sau a unui card virtual temporar. Memorarea datelor bancare pe platforme comerciale poate deveni riscantă în cazul unei breșe de securitate.

De asemenea, tranzacțiile financiare efectuate prin rețele Wi-Fi publice, în cafenele, gări sau aeroporturi, pot expune utilizatorii la interceptarea datelor.