Eugen Tomac cere comasarea a peste 1.500 de primării și reorganizarea județelor: „Nu mai putem funcționa”

Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, cere declanșarea unei reforme administrative de amploare, care să includă comasarea voluntară a peste 1.500 de primării incapabile să se autofinanțeze și rediscutarea actualei împărțiri pe județe. În opinia sa, România nu-și mai poate permite să întrețină un aparat public supradimensionat, fragmentat și slab digitalizat.

Peste 1.500 de primării nu se mai pot susține singure

„Prioritatea zero a României astăzi este reforma administrației publice locale”, a declarat Eugen Tomac într-un interviu acordat Radio Sky.

Potrivit acestuia, peste 1.500 de primării ar trebui comasate deoarece veniturile proprii nu le mai permit să funcționeze autonom.

În multe localități mici, banii colectați abia acoperă salariile aparatului administrativ, serviciile și investițiile fiind finanțate aproape integral prin transferuri de la bugetul central.

POLITICĂ

Eugen Tomac dezvăluie culisele eșecului negocierilor pentru Guvern. Atac direct la adresa lui Ciucu: „Mi s-a părut incorect”

POLITICĂ

Eugen Tomac, apel la liderii politici pentru a grăbi numirea unui nou premier: „Fiecare zi fără guvern afectează economia”

Tomac nu propune, cel puțin în această etapă, desființarea forțată a localităților, ci crearea unui sistem de stimulente pentru comasarea voluntară.

Statul ar trebui să ofere rapid cadrul juridic și financiar prin care comunele fără resurse să poată forma unități administrative viabile.

Reorganizarea județelor, readusă pe masa dezbaterii

Consilierul prezidențial consideră că reforma nu trebuie să se oprească la primării. România ar trebui să discute deschis și despre reorganizarea județelor, întrucât actuala hartă administrativă nu mai corespunde realităților economice și demografice.

„Trebuie să avem curajul să discutăm și despre o reorganizare a județelor, pentru că nu mai putem funcționa”, a afirmat Tomac.

Reducerea numărului de județe poate fi făcută prin lege, dar înlocuirea lor cu o nouă categorie administrativă – regiuni, de exemplu – ar ridica problema revizuirii Constituției.

Diferența nu este deloc una tehnică: de ea depind traseul legislativ, referendumul și întregul calendar al reformei.

„Un stat extrem de stufos și ineficient”

Tomac descrie administrația românească drept una dintre marile restanțe ale perioadei de după aderarea la Uniunea Europeană.

România păstrează mii de structuri locale, servicii deconcentrate și instituții cu atribuții care se suprapun, deși populația multor localități s-a redus dramatic.

Reorganizarea administrativă nu ar trebui însă judecată exclusiv prin numărul posturilor desființate.

Miza reală este formarea unor comunități suficient de puternice pentru a susține școli, servicii sociale, infrastructură și proiecte europene.

Reformele au fost împinse până în ultimul moment

Europarlamentarul acuză clasa politică de amânarea unor măsuri asumate prin PNRR.

Energia, sănătatea și salarizarea unitară au rămas dosare deschise, deși România a avut aproape cinci ani pentru a le rezolva.

Angajamentele negociate cu Bruxellesul, subliniază Tomac, aparțin statului român, nu partidului sau guvernului care le-a semnat.

Schimbarea majorității nu șterge obligațiile deja asumate.

Cotroceniul caută consens pentru salarizarea unitară

Administrația Prezidențială ar fi interesată de găsirea unei formule politice pentru noua lege a salarizării, astfel încât sistemul să devină mai echitabil fără a produce și mai multă confuzie.

Tomac admite că reforma a ajuns în „al doisprezecelea ceas”, după ani în care consultarea reală cu instituțiile și categoriile profesionale vizate a fost amânată.

Digitalizarea trebuie să elimine statul cu dosar

Cealaltă mare restanță este digitalizarea.

Tomac critică situația în care cetățeanul trebuie să aducă unei instituții documente pe care o altă instituție publică le deține deja.

Atacurile cibernetice impun investiții mai serioase în securitate, nu abandonarea modernizării.

Testul unei reforme autentice va fi simplu: statul să-și pună bazele de date să comunice între ele, în loc să transforme cetățeanul în curierul propriei administrații.

Va fi redesemnat Tomac?

Declarațiile lui Eugen Tomac seamănă mai puțin cu intervenția punctuală a unui consilier și mai mult cu schița unui program de guvernare:

reformă administrativă, salarizare unitară, digitalizare și recuperarea restanțelor din PNRR.

Nicușor Dan îl poate redesemna juridic, însă obstacolul rămâne majoritatea de 233 de voturi pe care Tomac nu a obținut-o la prima nominalizare.

Relansarea temei premierului tehnocrat îl readuce, evident, în calcule, dar nu dovedește că decizia a fost luată.

Deocamdată, asistăm mai degrabă la o repoziționare publică și la o formă de presiune exercitată de Cotroceni asupra partidelor.

Pe scurt, Tomac pare din nou împins în vitrina cu premieri, dar departe de drumul sigur către Palatul Victoria.