Europa își pierde blănurile: de la nurcă la chinchilla, o industrie pe cale de dispariție

Industria blănurilor din Europa trăiește ultimele ei zile. O combinație de presiune publică, argumente științifice și bun-simț moral împinge Uniunea Europeană către o decizie istorică: interzicerea totală a creșterii animalelor pentru blană.

Sfârșitul unei mode care miroase a sânge

Ceasul biologic al luxului cu nurci, vulpi și chinchilla bate pe ultimele secunde. Comisia Europeană analizează acum recomandarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a spus lucrurilor pe nume: fermele de blană, în forma actuală, sunt incompatibile cu bunăstarea animalelor. Cuști înguste, lipsă de mișcare, vieți petrecute în captivitate și sacrificate brutal pentru un guler de haină.

Tonul raportului EFSA nu lasă loc de echivoc:

Ori interzicere, ori perpetuarea unui abator mascat în fermă. Iar opinia publică a făcut deja alegerea. Peste un milion și jumătate de cetățeni europeni au semnat inițiativa „Fur Free Europe”, punând presiune pe Bruxelles pentru o măsură radicală.

17 țări au spus deja „nu”

Europa nu a așteptat în bloc decizia finală. 17 state membre au interzis deja creșterea animalelor pentru blană. Austria și Marea Britanie au tăiat nodul gordian încă de la începutul anilor 2000, iar alte țări au urmat treptat, convinse că această industrie nu mai are nicio justificare într-o societate care pretinde că respectă viața.

Totuși, mai există insule de rezistență: Polonia, Finlanda, Grecia sau Spania, unde fermele încă produc la scară industrială. Danemarca, care a fost cândva lider absolut al pieței, a rămas cu amintirea amară a miilor de nurci sacrificate în plină pandemie COVID, când fermele au devenit focare virale și au produs panică sanitară la nivel european.

România: abia din 2027

Nici România nu putea să rămână pe dinafară. După ani în care fermele de chinchilla și nurcă s-au ascuns la marginea dezbaterii publice, Parlamentul a decis în toamna trecută că e timpul să închidă acest capitol. Creșterea pentru blană va fi interzisă oficial din 2027, cu o perioadă de tranziție care le oferă fermierilor șansa să se reprofileze. Cu alte cuvinte, avem încă trei ani de suferință ambalată în lux, dar finalul e scris în lege.

Argumentul științific și cel moral

De ce se prăbușește această industrie? Nu doar pentru că publicul european s-a trezit. Ci și pentru că datele medicale și ecologice o incriminează. Fermele de blană nu sunt doar lagăre pentru animale, ci și surse de poluare și incubatoare de boli. Experiența pandemiei a demonstrat că nurcile pot găzdui mutații periculoase ale virusurilor, iar sacrificarea lor în masă a devenit o măsură de securitate sanitară.

Dincolo de biologie, rămâne întrebarea morală. Cât timp putem justifica uciderea a milioane de animale doar pentru un moft vestimentar? Argumentul „locurilor de muncă” e tot mai subțire, iar piața modei a găsit alternative: materiale sintetice, fibre reciclate, soluții tehnologice care nu cer viața nimănui.

în curând venim la interviu fără blăniță

Luxul fără viitor

Industria blănurilor a încercat ani de zile să se reinventeze, să își vopsească imaginea în culori „sustenabile”. A vorbit despre tradiție, despre „durabilitatea naturală” a produselor, despre valoarea culturală a blănurilor. Dar realitatea este că luxul acesta miroase a sânge și a suferință. Când opinia publică îți întoarce spatele, iar oamenii aleg să se îmbrace cu orice altceva decât cu un animal jupuit, nu mai există cale de întoarcere.

Europa se pregătește, așadar, să pună blănurile acolo unde le este locul: în muzeul istoriei erorilor umane. Și dacă peste câțiva ani cineva va privi un vechi palton de nurcă, o va face nu cu admirație, ci cu aceeași jenă cu care privim astăzi vechile reclame la țigări. Un simbol al unei epoci în care cruzimea se vindea drept rafinament.

O spune și rezoneurul nostru de serviciu, celebrul Bingo Lămureanu:

„adevărata eleganță începe atunci când nu mai sacrifici nimic pentru a o obține”.