Europa se pregătește pentru un NATO fără SUA: „America lui Trump nu mai este un partener de încredere”

De aproape șase luni, liderii marilor state europene poartă discuții restrânse despre deciziile și direcția imprimată de Donald Trump. La aceste consultări participă și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. În urma dezbaterilor, a prins contur ideea că Europa trebuie să își consolideze securitatea fără a se baza pe implicarea Statelor Unite. Potrivit Politico, este analizată inclusiv crearea unei noi alianțe militare, construită în jurul unei „coaliții a celor dispuși”.

Picătura care a umplut paharul

Pentru multe guverne europene, inclusiv pentru cei mai vechi și mai loiali aliați ai Americii, amenințarea lui Trump cu tarife punitive împotriva oricui ar încerca să-l împiedice să preia Groenlanda a fost picătura care a umplut paharul. În opinia lor, „divorțul” a devenit inevitabil, scrie Politico.

În discuții private, oficiali europeni consternați descriu graba lui Trump de a anexa teritoriul suveran danez drept „nebunească” și „ieșită din minți”, întrebându-se dacă nu cumva el este într-un „mod de războinic”, după aventura sa din Venezuela. Aceștia spun că liderul american merită cea mai dură reacție a Europei pentru ceea ce mulți consideră a fi un „atac” clar și neprovocat împotriva unor aliați de peste Atlantic.

„Cred că este perceput ca un pas prea departe. Europa a fost criticată că a fost prea slabă în fața lui Trump. Există un sâmbure de adevăr în asta, dar există și linii roșii.”, a declarat un diplomat european, care, la fel ca alții, a cerut anonimatul pentru a vorbi deschis.

Tot mai mulți oficiali europeni de rang înalt sunt de părere că a venit momentul să fie acceptat adevărul: America lui Trump nu mai este un partener comercial de încredere. Cu atât mai puțin, un aliat sigur în materie de securitate. Europa trebuie să privească urgent spre viitor.

„Există o schimbare în politica SUA și, în multe privințe, aceasta este permanentă. A aștepta să treacă nu este o soluție. Ceea ce trebuie făcut este o tranziție ordonată și coordonată către o nouă realitate.”, a afirmat un înalt oficial al unui guvern european.

Această coordonare a început deja, la fel și marea dezbatere despre ce urmează.

În lipsa unei schimbări radicale de abordare din partea Statelor Unite, acest proces pare să ducă la o remodelare profundă a Occidentului, care ar putea răsturna echilibrul global de putere. Consecințele variază de la pagube economice transatlantice, pe fondul creșterii tensiunilor comerciale, până la riscuri de securitate. Asta pe măsură ce Europa încearcă să se apere fără ajutor american, înainte de a fi pe deplin pregătită.

Probabil că vor exista costuri și pentru Statele Unite, inclusiv o diminuare a capacității lor de a-și proiecta forța militară în Africa și Orientul Mijlociu, fără acces la rețeaua de baze, piste de aterizare și sprijin logistic pe care Europa o oferă în prezent.

Un viitor fără SUA

Pe lângă toate discuțiile despre represalii prin țintirea comerțului cu SUA, diplomații și oficialii guvernamentali din UE analizează și ce ar putea însemna, pe termen lung, o ruptură de Washington.

Pentru cei mai mulți, perspectiva este una dureroasă: ar încheia 80 de ani de cooperare pașnică, sprijin reciproc și comerț profitabil și ar lovi mortal NATO în forma sa actuală. Multe guverne încearcă să salveze ce se mai poate, în timp ce lidera extremei drepte din Italia, Giorgia Meloni, încearcă să refacă relațiile.

Pentru unii oficiali guvernamentali însă, un viitor post-SUA nu este greu de imaginat pentru aliații occidentali.

Pentru început, statele europene, inclusiv cele din afara UE, precum Marea Britanie și Norvegia, au petrecut o mare parte din al doilea mandat al lui Trump lucrând într-un grup din ce în ce mai eficient, care funcționează deja fără America: așa-numita „coaliție a celor dispuși” pentru sprijinirea Ucrainei.

Consilierii pentru securitate națională din 35 de guverne sunt în contact permanent, se întâlnesc frecvent online și față în față. Comunică și prin mesaje text mai informale. Ei sunt obișnuiți să caute soluții multilaterale, într-o lume în care Trump reprezintă o mare parte a problemei.

Nivelul de încredere în aceste cercuri este, în general, ridicat, potrivit celor familiarizați cu modul de funcționare al grupului. Și nu este vorba doar de oficiali: liderii naționali înșiși se implică direct și lucrează în noi formate restrânse.

Lideri precum premierul britanic Keir Starmer, președintele Franței Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei Friedrich Merz, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Finlandei Alexander Stubb și Giorgia Meloni din Italia își trimit mesaje în mod regulat; adesea în același grup de chat.

Liderii, conectați prin mesaje

În ultimul an, aceștia au dezvoltat o rutină bine pusă la punct de schimb de mesaje ori de câte ori Trump face ceva imprevizibil și potențial dăunător.

„Când lucrurile se mișcă rapid, coordonarea devine dificilă, iar acest grup [de chat] este extrem de eficient. Spune multe despre relațiile personale și despre cât de importante sunt acestea.”, a spus o persoană familiarizată cu acest aranjament.

Această structură „informală, dar activă” este cunoscută sub numele de Grupul de la Washington, după reuniunea liderilor europeni care au vizitat Casa Albă alături de Volodimir Zelenski, în august 2025.

Abordarea lor, în ultimul an, a fost în mare parte să rămână calmi și să răspundă acțiunilor de politică ale lui Trump, fără a cădea în capcana declarațiilor sale provocatoare. Această atitudine a ajutat procesul de pace din Ucraina, coaliția celor dispuși apropiindu-se de un plan de pace la care SUA sunt parte; inclusiv cu garanții de securitate americane pentru Ucraina. Este o realizare semnificativă, având în vedere că Trump a exclus anterior orice rol al armatei americane.

Însă ieșirile explozive ale lui Trump legate de Groenlanda au schimbat echilibrul.

Abordarea precaută față de amenințările președintelui american a fost abandonată. Chiar și Starmer, de obicei cel mai rezervat dintre lideri, a catalogat amenințarea cu tarife drept „greșită”. Inclusiv într-o convorbire directă cu Trump, duminică.

Criza Groenlandei i-a determinat pe liderii europeni să se concentreze serios asupra întrebării cum pot merge mai departe fără America alături.

Europa dincolo de NATO

Acest format ar putea deveni, în timp, terenul de formare al unei noi alianțe de securitate, într-o epocă în care SUA nu mai susțin NATO și securitatea Europei. Un nou aranjament nu ar exclude cooperarea cu America, dar nici nu ar mai porni de la ideea că aceasta este garantată.

În discuțiile prin mesaje din Grupul de la Washington este implicat și Volodimir Zelenski, ceea ce aduce în prim-plan o altă idee interesantă. Ucraina este, de departe, cea mai militarizată țară dintre cele reprezentate, cu o armată numeroasă, o industrie de producție a dronelor extrem de avansată și o experiență de neegalat în realitățile unui război.

Deși Ucraina a urmărit mult timp aderarea la NATO, acest obiectiv pare acum mai puțin atractiv decât în trecut. Motivul este că promisiunile SUA de a susține garanțiile de securitate devin tot mai puțin convingătoare.

Dacă puterea militară a Ucrainei ar fi inclusă, adăugată celei a Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii, printre altele, potențialul militar al „coaliției celor dispuși” ar fi uriaș. Ar include atât state cu arme nucleare, cât și state fără astfel de capacități.

Oficial, Uniunea Europeană și-a propus să fie capabilă să se apere singură, fără SUA, până în 2030.

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a propus săptămâna trecută crearea unei armate permanente a UE, cu 100.000 de militari. Tot el a relansat ideea unui Consiliu European de Securitate, format din aproximativ 12 membri, inclusiv Marea Britanie. Ursula von der Leyen a promovat, la rândul său, o nouă Strategie Europeană de Securitate. Totuși, încă nu există multe informații.

Având în vedere că Trump urmează să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos, există și posibilitatea unor discuții față în față între europeni și americani.

După discuții cu Merz, Macron, Starmer și șeful NATO, Mark Rutte, Ursula von der Leyen a declarat duminică faptul că europenii vor „rămâne fermi” în angajamentul de a proteja Groenlanda.

„Vom face față acestor provocări la adresa solidarității europene cu calm și hotărâre”, a spus von der Leyen.