Evaluarea internațională PISA 2025 începe pe 12 mai în România
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/Copii-la-calculatoare-freepik.jpg)
Peste 10.000 de elevi români de 15 ani vor participa la testarea internațională PISA 2025, care se va desfășura în perioada 12 mai – 9 iunie. România face parte, alături de peste 90 de alte țări, din programul coordonat de OCDE. Evaluarea este organizată de Ministerul Educației și Institutul de Științe ale Educației.
Noi probe la PISA 2025
Testarea PISA are loc o dată la trei ani și urmărește modul în care elevii reușesc să pună în aplicare cunoștințele pe care le au, în situații similare celor din viața reală. Conform Edupedu, domeniile testate vor fi lectura, matematica și științele.
Însă, în acest an, apar două noutăți importante: o secțiune dedicată competențelor digitale și o probă de limba engleză.
Proba de engleză nu va fi susținută de toți elevii care participă la testare. Aceasta face parte dintr-un modul opțional internațional. Din țara noastră au fost selectați 2.149 de elevi pentru această probă, conform metodologiei stabilite de Consorțiul PISA. Scopul acesteia este de a obține o imagine cât mai fidelă a nivelului real de pregătire al elevilor români, fără a fi nevoie ca toți să susțină proba. Testele se dau exclusiv pe calculator, iar răspunsurile sunt confidențiale.
În total, la testarea PISA 2025 vor participa 10.362 de elevi din 321 de școli din toată țara, atât din mediul urban, cât și rural. De asemenea, vor fi implicați sute de profesori de științe și de limba engleză, precum și părinții elevilor. Aceștia vor completa chestionare legate de educația și de viața de zi cu zi a copiilor.
România, la coada clasamentului în ediția anterioară
PISA 2025 se anunță a fi cea mai complexă ediție de până acum. Rezultatele nu vor fi folosite pentru a clasifica școlile sau elevii, ci vor arăta cum învață adolescenții români și cât de pregătiți sunt pentru a face față provocărilor vieții.
La ultima ediție, PISA 2022, România s-a aflat printre ultimele țări din Uniunea Europeană. Rezultatele obținute acum vor fi folosite pentru a construi politici educaționale mai eficiente. Este o oportunitate de a înțelege ce funcționează și ce ar trebui schimbat în școala românească.