EXCLUSIV. Ghinea, Barna Tanczos și Cîțu au lăsat, prin PNRR, Delta Dunării de izbeliște

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar fi fost o oportunitate unică de a transforma Delta Dunării într-un paradis, dar, din păcate, foștii guvernații, adică premierul Florin Cîțu și miniștrii Investițiilor și Mediului, Cristian Ghinea și Barna Tanczos, și-a bătut joc de acest ecosistem și de locuitori, alocând ceva bani pentru proiecte care n-au nicio legătură cu zona.

Peste 720 de miliarde de euro pentru marile provocări europene post COVID 19

Lansarea de către Comisia Europeană a Planurilor de redresare și reziliență în scopul revenirii la normalitate a celor 27 de state afectate de pandemia de COVID 19 a constituit, totodată, și o premieră pentru forul european.

S-a împrumutat cu suma de 723,8 miliarde de euro pentru refacerea economiilor acestor state, dar, mai ales, pentru implementarea unor proiecte care să conducă la realizarea obiectivelor din marile provocări europene, respectiv European Green Deal (Pactul Verde European) și Strategia pentru Biodiversitate a UE 2030.  România a propus Comisiei Europene să i se aloce prin PNRR suma de 29.181.842.750 de euro, dar rămâne de văzut dacă o va și primi.

Anul acesta, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a trimis către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor condus de către senatorul UDMR, Barna Tanczos, următoarele propuneri care să fie incluse în PNRR:

• Sistem integrat de comunicații și aplicații interne și externe, modelare hidraulică, evaluarea impactului schimbărilor climatice. Valoare: 52 milioane de euro.
• Decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna. Valoare: 35 milioane de euro.
• Întreținerea canalelor domeniu public de interes național. Valoare: 5 milioane de euro.
• Gestiunea deșeurilor în RBDD – teritoriu public de interes național. Valoare: 7 milioane de euro.

Practic, ARBDD a solicitat 99 milioane de euro, temându-se cumva să nu depășească 100 milioane de euro că deh poate deranjează pe cineva de sus. Însă, trebuie precizat că aceste solicitări nu s-au făcut pe baza consultării cu cei implicați (agenți economici, reprezentanți ai comunităților locale, comunitatea științifică, etc.).

„Acestea erau prioritățile pentru Delta Dunării? Nimic de reconstrucție ecologică? Nimic de refacerea habitatelor naturale? Nimic despre navigația haotică și agresivă din delta? Nimic despre repopulări cu specii periclitate? Nimic pentru comunitățile umane din rezervație (acces la sistemul sanitar și de educație pentru secolul 21)? Nu! Nimic!”, a precizat pentru PUTEREA un oficial de la Bruxelles.

Trei investiții rupte de realitatea din Delta Dunării

Ce a aprobat Comisia Europeană și a fost acceptat de către reprezentanții/negociatorii României? În documentul de 767 pagini al PNRR-ului României adoptat de Comisia Europeană pentru care s-a deplasat la București însuși președintele Comisiei Europene proiectele dedicate Deltei Dunării se găsesc la capitolul B3, Reforma 2, „Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind Biodiversitatea„, Investiția 4, „Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă„. Investițiile estimate a se realiza în Delta Dunării sunt de fapt trei, dar fără să țină cont de realitatea din Delta Dunării.

Îndepărtarea plantelor acvatice, o picătură într-un ocean

Subinvestiția 4.3. „vizează reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice în lacurile din Delta Dunării” . „Ca urmare a acestei subinvestiții, cel puțin 100 ha de suprafețe de lacuri vor fi beneficiat de lucrări de îndepărtare a plantelor acvatice…” 

Trebuie precizat că în Rezervația Biosferei Delta Dunării sunt aproximativ  300.000 ha de lucii de apă, iar îndepărtarea plantelor  acvatice de pe 100 de ha este ca o picătură într-un ocean, adică o frecție la un picior de lemn.

Monitorizarea sturionilor în afara… României

Subinvestiția 4.4 se referă la „a dezvolta un sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos (1.500 km), coroborat cu IA, în vederea combaterii braconajului”. Este greu de înțeles cum a fost inclusă realizarea acestei investiții în PNRR dacă ținem seama de faptul că Dunărea de Jos are 1.500 km, când tot cursul Dunării în România are doar aproximativ 1.000 km? Vom monitoriza sturionii din Dunăre și în afara României?

Reducerea presiunii prin… presiune

Subinvestiția 4.5 se referă la „a moderniza infrastructura publică de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor. Ca urmare a acestei subinvestiții, vor fi construite 10 centre de vizitare, cu scopul de a reduce presiunea turismului asupra habitatelor”.

Practic, vor să reducă presiunea turismului asupra habitateloer și speciilor, dar construiesc 10 centre de vizitare. Incredibil, dar adevărat!

Investiții doar prin împrumuturi

În același document tranmis la Bruxelles se menționează că suma totală acordată României pentru PNRR este de 29.181.842.750 de euro și este formată din 10 tranșe de bani denumite „sprijin nerambursabil” și 10 tranșe de bani denumite „sprijin sub formă de împrumut”.

Dar, surprinzător, niciuna dintre investițiile alocate Deltei Dunării nu este finanțată din tranșele de sprijin nerambursabil! De asemenea, trebuie precizat că Subinvestiția 4.4. este finanțată din tranșa a 7-a de sprijin sub formă de împrumut iar Subinvestițiile 4.3. și 4.5. sunt finanțate din tranșa a 10-a, adică ultima, de sprijin sub formă de împrumut.

„Rușine, rușine, rușine!”

„Așa s-a scris istoria părții din PNRR alocată Deltei Dunării. A trecut pe lângă noi o altă șansă istorică de a reface această zonă. Am pierdut-o! Cine sunt vinovații? Toți! De la primul ministru Florin Cîțu, la guvernatorul ARBDD, la ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor- Barna Tanczos, la ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Cristian Ghinea și, nu în ultimul rând, așa-zișii experți ai noștri de la Comisia Europeană. Toți acești oameni vor avea pe conștiință destinul ultimei zone naturale excepționale a Europei și destinul oamenilor, câți mai sunt, trăitori pe aceste locuri. Rușine, rușine, rușine!”, a declarant pentru PUTEREA un fost guvernator al Deltei Dunării.