Exemplul dureros al infrastructurii militare blocate. Câmpia Turzii: potențial NATO uriaș, blocat de eșecul administrativ

Baza aeriană de la Câmpia Turzii, una dintre locațiile cu potențial strategic major pentru România și NATO, a rămas mult sub nivelul promis de planurile inițiale. Deși putea deveni un hub regional pentru capabilități de ultimă generație, inclusiv avioane F-35, proiectul a fost frânat ani la rând de blocaje administrative.

Câmpia Turzii, o bază cu miză strategică reală

Câmpia Turzii nu a fost niciodată un simplu aerodrom militar. Poziționarea, infrastructura existentă și interesul aliaților au plasat această bază pe lista obiectivelor cu potențial strategic ridicat pentru România și pentru NATO.

Avram Gal, vicepreședinte PSD Cluj, descrie, într-o postare pe Facebook, Câmpia Turzii ca pe un obiectiv care putea schimba poziționarea României în arhitectura de securitate regională. Baza avea condițiile necesare pentru a fi dezvoltată la standarde înalte și pentru a găzdui capabilități moderne, inclusiv avioane de generația a V-a.

Potrivit acestuia, nu a fost vorba de planuri fanteziste sau de ambiții politice fără acoperire. La nivel aliat, potențialul bazei a fost recunoscut și discutat. În loc de accelerare însă, proiectele de infrastructură au intrat într-un cerc vicios al amânărilor.

17:31 • POLITICĂ

Avram Gal acuză CCR de „temporizare politică” în dosarul pensiilor magistraților: Curtea calculează oportunitatea

14:49, 19.12.2025 • Internațional

Europa, între frica de război și colaps economic. Cine câștigă din tensiunea cu Rusia

„Nu din lipsă de finanțare, nu din lipsă de interes NATO și nici din cauza contextului geopolitic, ci din cauza blocajelor administrative, a deciziilor greșite și a incapacității cronice de implementare din interiorul structurilor responsabile de infrastructura militară, în special Direcția Domenii și Infrastructuri. Ani la rând, proiecte esențiale au fost amânate fără justificări solide, fragmentate până la inutilitate, blocate în avize și proceduri opace și tratate strict birocratic, fără viziune strategică și fără asumare. (…) Întrebarea firească, pe care o adresez public, este una de responsabilitate: cine răspunde pentru anii pierduți la Câmpia Turzii și pentru faptul că o infrastructură-cheie a fost ținută pe loc exact în perioada în care România avea nevoie de viteză, coerență și curaj decizional?”, a scris Gal.

Oportunități ratate într-un context regional tensionat

Momentul este cu atât mai sensibil cu cât România se află într-o zonă de frontieră strategică pentru Alianță. În timp ce alte state au accelerat investițiile militare, Câmpia Turzii a rămas blocată într-o logică internă depășită. În acest context, Avram Gal a lansat un apel public către Ilie Bolojan, premierul României, dar și către Radu Miruță, noul ministru al Apărării Naționale.

„Va exista curajul instituțional de a analiza onest ce s-a întâmplat în infrastructura militară, de a deschide dosarele incomode, de a corecta deciziile greșite și de a cere răspundere acolo unde este cazul? Pentru că fără această clarificare, orice discurs despre modernizare, interoperabilitate și parteneriate strategice riscă să rămână doar un exercițiu de imagine, nu o politică publică reală. Câmpia Turzii nu are nevoie de elogii protocolare, ci de viziune, rigoare și decizii ferme. România nu își mai permite să piardă timp strategic din cauza neputinței administrative”, a transmis vicepreședintele PSD Cluj.

În final, Avram Gal transmite că o bază militară nu este compromisă de lipsa avioanelor, ci de lipsa responsabilității. Câmpia Turzii este văzută ca un test pentru statul român și pentru modul în care își gestionează resursele strategice.

Mesajul său este unul de avertisment: fără decizii ferme, viziune și asumare, România riscă să piardă nu doar oportunită, ci și credibilitate în fața aliaților.