Expert în cultura organizațională: „Capitalul nu a lipsit niciodată în Europa. E incorect când devine ideologic”

Antreprenoriatul este văzut ca noul motor al schimbării culturale în România, mai ales în contextul în care fondatorii de startup-uri creează organizații care dau tonul unor noi obiceiuri și mentalități. Într-o perioadă cu acces facil la finanțări, la mentorat și la hub-uri de inovație, cultura startup are un rol strategic în dezvoltarea ecosistemului european. „Companiile românești au culturi similare cu zona vestică a Europei, cu America, cu Australia sau cu Canada. Nu cu Rusia”, a subliniat Adrian Florea, fondator Trend Consult și SoNexy, expert în cultura organizațională, pentru publicaţia Puterea Financiară.

Cultura poate fi măsurată și schimbată

Adrian Florea atrage atenția asupra diferențelor dintre cultura națională și cea organizațională.

„Lupt de 20 de ani să le spun tuturor celor pe care îi cunosc: cultura poate fi măsurată și poate fi schimbată. În România, situația este foarte specială, pentru că se pare că ne apropiem, cultural, de Rusia. Amândoi experți internaționali care au analizat acest aspect au ajuns la aceeași concluzie. Totuși, companiile românești au culturi apropiate de cele occidentale”, a precizat acesta.

Antreprenorii, noul vector de transformare

Dacă în ultimele decenii marile corporații multinaționale au fost cele care au influențat cultura organizațională, în ultimii ani rolul principal îl are mediul antreprenorial.

„Business-ul antreprenorial ajunge la mult mai mulți oameni, are o șansă uriașă și o responsabilitate enormă. Trebuie să arate că este posibil să percepi viața altfel și să ai un set diferit de obiceiuri decât cele consacrate în vechea cultură”, a spus Florea.

Fondatorii și rolul lor decisiv

Marius Istrate, investitor TechAngels și fost contributor la succesul global UI Path, a subliniat importanța fondatorilor.

„Un unicorn apare pentru că există un fondator care a fost hotărât să schimbe lumea. Așa ceva este rar. Fondatorii trebuie să construiască lumea. Este o responsabilitate uriașă pentru ei”, a declarat acesta.

El a atras atenția și asupra rolului investitorilor: „Capitalul nu a lipsit niciodată în Europa. Începe să fie incorect atunci când capitalul devine ideologic și își impune propria viziune asupra lumii. Ideologizarea capitalului este frâna de mână uriașă în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial”.

Cultura organizațională, cheia succesului

Succesul unui startup depinde nu doar de tehnologie și finanțare, ci și de cultura organizațională. Mihai Cepoi, co-fondator și CEO Jobful, a explicat: „Avem o zicală destul de amuzantă, că peștele se strică de la cap. Cred că se aplică foarte bine în zona de cultură antreprenorială. Echipa înțelege ce este permis sau apreciat, în principal din comportamentul fondatorului”.

El a subliniat că tot mai multe organizații reflectă valorile echipei de management și că fondatorii trebuie să fie atenți la construirea unor culturi potrivite companiei, nu doar persoanei lor.

„Probabil că cea mai simplă cale de a construi cultura unei companii este să vă multiplicați propriile obiceiuri. Din experiența mea, de multe ori obiceiurile individuale ale fondatorului nu sunt cele mai bune pentru companie”, a adăugat Adrian Florea.

Investitorii și echilibrul în relația cu fondatorii

Marius Istrate a insistat că investitorii trebuie să sprijine, nu să dicteze.

„Suntem aici să provocăm atunci când lucrurile par să meargă prea bine, să încurajăm când nu merg bine. În rest, investitorii ar trebui să se dea la o parte. Fondatorul este arhitectul, viziunea este schița, valorile sunt fundația, iar investitorii sunt infrastructura. Dar nu ei se mută în clădire”, a spus acesta.