Explodează impozitul pentru maşini şi locuinţe. Majorările ajung la 80%

Șoferii care se pregătesc să-și plătească impozitul auto la început de an ar putea avea parte de o schimbare majoră de la 1 ianuarie 2026, după ce Ministerul Afacerilor Interne a centralizat, la nivel național, datele tehnice ale vehiculelor și le transmite către prefecturi, urmând ca primăriile să le folosească într-un nou sistem de calcul. În paralel, Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care autoritățile locale ar urma să fie obligate să crească impozitele și taxele pe locuințe și pe mașini cu până la 80%.

Baza de date a MAI ajunge la prefecturi, apoi la primării

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, anunță că a finalizat procesul de centralizare a datelor privind norma de poluare a vehiculelor, în baza Legii 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Conform mecanismului stabilit, informațiile pentru vehiculele înmatriculate în fiecare unitate administrativ-teritorială vor fi transmise Instituției Prefectului din fiecare județ și către Municipiul București vineri, 19 decembrie 2025. Începând cu ziua următoare, sâmbătă, 20 decembrie 2025, reprezentanții primăriilor vor putea intra în posesia acestor date de la prefectura județului din care fac parte, „potrivit prevederilor legale ce le revin”.

MAI precizează că datele vor fi transmise în mod securizat, cu respectarea protocoalelor de securitate și a prevederilor privind protecția datelor personale.

19:38, 11.12.2025 • ECONOMIE

Programul Rabla continuă: peste 4,5 milioane de lei pentru ecotichete noi

19:12, 11.12.2025 • Auto

Maşinile electrice pierd teren în faţa celor pe benzină și motorină. De ce s-a ajuns aici

Legea 239/2025 și termenul de intrare în vigoare

În informarea transmisă, MAI reamintește că Legea 239/2025 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 15 decembrie 2025 și produce efecte la trei zile după publicare. Din acest motiv, instituția afirmă că nu poate transmite datele către unitățile administrativ-teritoriale înainte ca legea să intre în vigoare, însă promite că informațiile necesare vor ajunge la instituțiile prefectului „în prima zi în care legea produce efecte”.

Tot în acest context, conducerea MAI a organizat miercuri, 17 decembrie 2025, o ședință în sistem videoconferință cu prefecții, pentru a explica mecanismul de transmitere a datelor și pașii care urmează până când acestea vor fi puse la dispoziția primăriilor.

Ce vor vedea primăriile 

Datele centralizate la nivelul Ministerului de Interne vor include informații relevante despre autovehiculele înmatriculate în România, iar primăriile vor avea acces inclusiv la istoricul automobilului și la noile clasificări privind norma de poluare.

În practică, acest lucru pregătește terenul pentru un calcul mai granular al impozitului auto, bazat nu doar pe criterii generale (cum ar fi capacitatea cilindrică), ci și pe elemente legate de încadrarea de poluare și de alte informații care pot diferenția fiscalizarea între vehicule similare ca tip, dar diferite ca standard de emisii.

Autoritățile mizează pe faptul că un registru complet și uniform, transmis prin prefecturi către administrațiile locale, va reduce erorile și interpretările diferite între localități, oferind același set de date „sursă” pentru toate unitățile administrativ-teritoriale.

Creșteri de taxe de până la 80%

Măsura privind centralizarea datelor este prezentată ca una complementară unui proiect de ordonanță de urgență aflat la nivel guvernamental, care ar urma să oblige primăriile să majoreze impozitele și taxele pe locuințe și pe mașini cu până la 80%.

Citeşte şi: Premierul Ilie Bolojan confirmă majorări masive ale impozitelor pe locuințe și mașini din 2026. Parlamentul votează marți noul pachet fiscal

În aceste condiții, șoferii care dețin vehicule mai vechi sau mașini cu normă de poluare inferioară, precum și cei cu capacitate cilindrică mare, sunt vizați de o creștere semnificativă a impozitului începând cu 1 ianuarie 2026, raportat la nivelurile plătite în prezent.

În același timp, proiectul introduce o presiune administrativă asupra consiliilor locale, prin termene scurte și sancțiuni financiare legate de fluxurile de bani de la bugetul de stat către bugetele locale.

Termene, condiționări și sancțiuni 

Potrivit draftului de OUG citat în materialul transmis, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligația de a comunica direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor publice hotărârea consiliului local (sau a Consiliului General al Municipiului București) în termen de 3 zile lucrătoare de la adoptare.

Documentul prevede și o măsură de constrângere: în cazul nerespectării acestor obligații, directorii direcțiilor generale regionale/șefii administrațiilor județene ale finanțelor publice pot sista alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Există, însă, excepții pentru plăți considerate sensibile: drepturi salariale și contribuții aferente (inclusiv pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav), indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav și plăți privind finanțarea sistemului de protecție socială, atunci când acestea nu pot fi asigurate din venituri proprii.

Draftul mai arată că alimentarea cu cote defalcate și sume de echilibrare se reia la data la care autoritățile locale fac dovada aprobării hotărârii consiliului local/Consiliului General al Municipiului București pentru anul fiscal 2026.