Explozie a șomajului în România: aproape o jumătate de milion de persoane rămase fără job. Tinerii, cei mai afectați

Numărul șomerilor înregistrați în România a urcat în luna octombrie 2025 la 487.300 de persoane, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2021, de la apogeul pandemiei de Covid-19, iar creșterea față de anul trecut este îngrijorătoare: peste 23.000 de persoane au intrat în șomaj într-un singur an.

În plus, statisticienii atrag atenția asupra unui fenomen alarmant: rata șomajului în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani a ajuns la 26,9%, cel mai mare procent din ultimii ani.

Efecte vizibile din cauza tranziţiei tehnologice

Raportul economiștilor BRD, „Romania Economic Outlook”, confirmă că piața muncii trece printr-o perioadă de slăbiciune accentuată. Cererea de angajați este în scădere, iar numeroase companii au recurs la concedieri în ultimele trimestre, inclusiv ca urmare a automatizării și digitalizării proceselor de producție.

Economiștii subliniază că tranziția tehnologică, deși necesară, are efecte vizibile în special asupra locurilor de muncă slab calificate, unde riscul de restructurare este ridicat. În paralel, deficitul de competențe rămâne ridicat, iar firmele întâmpină dificultăți în a recruta personal specializat.

09:23, 01.12.2025 • ACTUALITATE

Mesaj puternic de la Washington de Ziua Națională: Marco Rubio laudă angajamentul României de a aloca 5% din PIB pentru apărare

12:46, 26.11.2025 • SOCIAL

Hervis iese de pe piața din România după pierderi uriașe

Demografia, o presiune tăcută asupra pieței muncii

În spatele cifrelor se ascunde o problemă structurală: declinul demografic. Din 2012 până în 2025, populația României a scăzut cu aproximativ 1 milion de persoane, ajungând la 19 milioane. Tendința este alimentată de trei factori majori:

• creștere naturală negativă,
• îmbătrânirea accelerată a populației,
• migrația externă masivă.

România se numără printre statele cu cea mai rapidă îmbătrânire din UE, iar 20% din populație are peste 65 de ani. Consecințele sunt semnificative: presiune suplimentară pe sistemul de pensii și o forță de muncă în scădere.

Disparitățile regionale adâncesc tensiunile: zone precum Vest, Centru și București-Ilfov au piețe ale muncii dinamice, în timp ce regiuni precum Nord-Est și Sud-Vest rămân printre cele mai afectate de șomaj.

România, a doua cea mai mare rată de inactivitate din UE

INS arată că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate economică din UE: aproximativ 32,9% din populația aptă de muncă, adică în jur de 4 milioane de persoane, nu participă activ la piața muncii. Nivelul ridicat de „inerție” face ca reintegrarea acestor persoane să fie dificilă.

Totodată, România are cel mai mare procent de tineri NEET (cu vârsta 20-34 de ani care nu lucrează și nu urmează studii): 19,4%, față de media UE de 11,1%.

Nici nivelul educației nu ajută:

• mai puțin de un sfert dintre românii din grupa 30–34 de ani au studii superioare,
• doar 28% dintre cetățeni au competențe digitale de bază, jumătate din media UE.

Aceste decalaje afectează puternic productivitatea și competitivitatea economică a țării.

Salariul minim: un instrument util, dar insuficient

Raportul BRD avertizează că salariul minim, deși util în combaterea sărăciei, nu poate rezolva disfuncțiile structurale ale pieței muncii. În ultimii ani, creșterile repetate ale salariului minim au fost prezentate ca soluții rapide, însă economiștii atrag atenția că:

• salariile minime nu sunt un substitut pentru reformele educaționale,
• ele pot ascunde disfuncționalități ale pieței,
• trebuie corelate cu evoluțiile productivității și competitivității.

Investiția în educație, formare profesională și recalificare rămâne esențială, însă necesită timp și coerență în politici — două condiții care lipsesc adesea în climatul politic actual.

Diaspora masivă reduce artificial rata de participare

Un alt fenomen major care explică situația actuală este migrația externă. Potrivit unui raport al FMI, între 3 și 5 milioane de români, adică 21% din populația țării, lucrează în străinătate. România are astfel cel mai mare număr absolut de emigranți dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.

Acești români sunt considerați în statistici ca parte din populație, dar nu și din forța de muncă, ceea ce reduce artificial rata de participare. FMI estimează că dacă România ar reuși să elimine diferența de 9,5 puncte procentuale față de media UE în privința participării la piața muncii, atunci:

• forța de muncă ar crește cu aproximativ 14,5%,
• deficitul de personal s-ar reduce semnificativ,
• PIB-ul potențial ar crește cu aproximativ 6,5%,
• veniturile fiscale ar fi consolidate.

Instituția recomandă politici active pentru creșterea participării pe piața muncii, în special prin:

• sprijinirea femeilor active,
• extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor,
• creșterea opțiunilor pentru munca part-time,
• investiții masive în calitatea educației.