Explozie pe harta rutieră: 2026 aduce un record de 200 km de autostradă inaugurați într-un singur an

România ar putea intra în 2026 într-o nouă etapă a dezvoltării infrastructurii rutiere, cu o rețea de autostrăzi și drumuri expres care se apropie de pragul de 1.600 km dați în trafic. Extinderea accelerată a Autostrăzii Moldovei (A7), finalizarea completă a centurii A0 a Capitalei și deblocarea sectorului Margina–Holdea de pe A1 Lugoj–Deva sunt principalele repere anunțate de secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Irinel Scrioșteanu, în cadrul emisiunii ZF Live.

A7, proiectul-fanion: 124 km noi până la Pașcani

Autostrada Moldovei rămâne principalul proiect rutier aflat în execuție la nivel național. După ce anul 2025 s-a încheiat cu aproximativ 200 km dați în trafic, în 2026 urmează să fie finalizați încă 124 km, între Adjud și Pașcani, inclusiv nodul rutier de tip turbion de la Pașcani, o infrastructură complexă care presupune peste 20 de pasaje și bretele de legătură.

„Practic, vorbim de una dintre cele mai rapide execuții de autostradă din estul Europei: aproape 318 km în circa 3,5 ani”, a explicat Scrioșteanu. Ritmul accelerat a fost posibil, potrivit oficialului, deoarece proiectarea a fost realizată anterior lansării licitațiilor, iar contractele au vizat exclusiv execuția, ceea ce a permis începerea lucrărilor imediat după semnare.

Autostrada A7 este finanțată în mare parte prin PNRR și este gândită ca un ax strategic de legătură între sudul și nord-estul țării, cu extensii planificate spre Siret (granița cu Ucraina) și spre Iași–Ungheni (conexiunea cu Republica Moldova), finanțate prin fonduri europene din programele SAVE.

19:32, 17.12.2025 • Finanțe

Guvernul alocă 3,8 miliarde lei pentru investiții publice și plata arieratelor. Cine sunt principalii beneficiari

10:46, 21.11.2025 • Dezvăluiri

Cine este bunicuța specială care, zi de zi, dă ora exactă în Palatul CFR

2025: aproape 150 km noi, 2026: minimum 200 km

La finalul lui 2025, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din România a ajuns la aproximativ 1.418 km. Pentru 2026, estimarea Ministerului Transporturilor este de cel puțin 200 km noi dați în trafic, ceea ce ar duce totalul spre 1.600 km.

„2025 a fost un an bun, nu excepțional, dar 2026 va fi mai bun. Avem proiecte majore care se închid și altele care intră într-o fază decisivă”, a spus Scrioșteanu.

Printre premierele deja bifate se numără deschiderea integrală a drumului expres Craiova–Pitești și asigurarea continuității rutiere pe axa Craiova–Pitești–București–Constanța, odată cu închiderea semicercului sudic al A0.

Centura A0: Bucureștiul iese din blocajul tranzitului

Unul dintre cele mai importante obiective pentru 2026 este finalizarea integrală a autostrăzii de centură A0, atât pe inelul sudic, cât și pe cel nordic. În total, A0 va avea aproximativ 100 km și va permite pentru prima dată ocolirea completă a Capitalei pe autostradă.

Finalizarea A0 Nord este programată etapizat, cu tronsoane deschise în primăvară–vară și ultimul sector, între DN1A și A1 București–Pitești, în toamna lui 2026. Potrivit Ministerului Transporturilor, A0 va scoate traficul de tranzit din București, va reduce presiunea pe arterele urbane și va facilita investițiile logistice și industriale din zona București–Ilfov.

Scrioșteanu a subliniat impactul economic direct al infrastructurii, oferind exemplul unor investiții industriale care au ales România în urma îmbunătățirii accesului rutier, inclusiv extinderi de capacitate în proximitatea A2 și a viitoarei A0.

„Veriga lipsă” dintre est și vest

Un alt proiect cu miză simbolică și practică este finalizarea sectorului Margina–Holdea de pe autostrada A1 Lugoj–Deva, cunoscut pentru „tunelurile urșilor”. Este vorba despre aproximativ 10 km care au rămas neconstruiți timp de ani de zile și care au fragmentat principalul coridor rutier dintre vestul și centrul țării.

Lucrările la cele două tuneluri au continuat inclusiv în perioada sărbătorilor, iar termenul asumat este finalul anului 2026. „Este o prioritate absolută. Traficul a crescut enorm și vedem cât de mare este nevoia acestei legături”, a declarat secretarul de stat.

Cel mai dificil șantier rutier

Autostrada Sibiu–Pitești rămâne cel mai complex proiect de infrastructură rutieră din România, atât din punct de vedere tehnic, cât și administrativ. Prioritatea pentru 2026 este finalizarea revizuirii acordului de mediu și obținerea autorizațiilor de construire pentru secțiunile montane 2 și 3.

Pe secțiunea 4, primul tunel forat de autostradă din România este programat să fie deschis în a doua parte a anului. În paralel, se pregătește forajul unui tunel de aproape 2 km cu utilaj TBM, o premieră tehnologică pentru infrastructura rutieră românească.

Autoritățile avertizează că lucrările vor genera restricții de trafic pe Valea Oltului timp de câțiva ani, însă obiectivul final este realizarea primei autostrăzi funcționale care traversează Carpații.

Moldova, Transilvania și estul țării: proiecte în paralel

Pe lângă A7 și A0, în 2026 sunt așteptate progrese semnificative și pe Autostrada Transilvania, unde mai multe tronsoane aflate în execuție ar urma să fie deschise traficului. Ultimul lot, cu tunelul de la Meseș, are un orizont de finalizare estimat în jurul anului 2032.

În estul țării, Ministerul Transporturilor pregătește și alte proiecte de conectivitate: drumuri expres între Bacău și Piatra Neamț, Suceava și Botoșani, precum și continuarea legăturilor spre Dobrogea, inclusiv Brăila–Tulcea și, pe termen mai lung, Tulcea–Constanța.

Miza capitalului românesc

Scrioșteanu a precizat că peste 65% dintre contractele aflate în derulare sunt executate de companii românești, care au investit masiv în utilaje, tehnologii și forță de muncă. Potrivit oficialului, menținerea unui ritm constant de investiții este esențială nu doar pentru infrastructură, ci și pentru consolidarea capitalului autohton și pentru readucerea unei părți a forței de muncă din diaspora.