Expresia „Merge și-așa” costă miliarde. Avertisment dur din Guvern despre riscurile din PNRR

România riscă să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza întârzierilor, a populismului politic și a lipsei de asumare instituțională. Este semnalul de alarmă tras de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care susține că proiecte în valoare de 7,8 miliarde de euro se află, în acest moment, într-o zonă incertă, cu mari semne de întrebare privind implementarea până în 2026, termenul limită stabilit de Comisia Europeană.

Proiectele PNRR, în pericol

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Pîslaru a explicat că, împreună cu echipele ministeriale și cu Comisia Europeană, a început o analiză preliminară pentru a determina care dintre proiectele din PNRR pot fi finalizate în termenul stabilit. El a subliniat că nu este vorba despre o problemă punctuală, ci despre una sistemică, care afectează mai multe sectoare fundamentale.

Ministrul a detaliat că investițiile aflate sub semnul întrebării includ domenii precum educația, sănătatea, infrastructura rutieră și feroviară, locuințele pentru tineri, sprijinul pentru IMM-uri, dar și proiectele de împădurire sau infrastructura socială.

„Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment şi legitim pus legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri”, a explicat ministrul.

12:12 • ACTUALITATE

Balonul de săpun al PNRR se „sparge”: ministrul Pîslaru trage semnalul de alarmă

15:12, 25.06.2025 • POLITICĂ

Ilie Bolojan, discuţii cu reprezentantul SUA despre securitate și cooperare economică

„Vedem noi” și „merge și-așa”, mentalități păguboase

Ministrul Pîslaru a explicat că una dintre cauzele majore ale acestor întârzieri este populismul din administrația românească, în special în contextul unei perioade electorale extinse. Reformele necesare au fost ignorate sau întârziate pentru că nu erau populare.

„Am ajuns aici ca urmare a populismului pe care l-am avut în administrarea ţării. Am avut perioada electorală extinsă de peste un an, am avut alte priorităţi, lucruri care au condus la respingerea sau amânarea unor reforme pentru că ele nu erau populare, nu aduceau voturi, deşi erau imperios necesare pentru împingerea mai departe a planului”, a precizat Pîslaru.

Pîslaru a mai subliniat că administrația s-a concentrat mai degrabă pe selecția proiectelor pentru PNRR, dar nu și pe implementarea lor.

O altă problemă identificată de ministru ține de atitudinea relaxată în fața întârzierilor și a termenelor-limită. El a punctat că abordările de tipul „merge și-așa” și „vedem noi” au afectat grav capacitatea de a derula reformele la timp.

„Un alt element important este caracteristicul merge şi aşa. Ce dacă întârziem? Nu e o problemă, am mai întârziat şi în trecut. Şi ce dacă nu le terminăm până în 2026? Adică o să ne înţelegem cu ei. Şi în momentul în care, şi plus acel clasic, vedem noi, o să vedem, vedem noi ce o se întâmple. Şi aceste lucruri sunt de natură de a scădea încrederea în modul în care administraţia îşi asumă aceste reforme”, a afirmat ministrul.

Premierul Bolojan, informat imediat despre situație

Ministrul a precizat că, imediat după finalizarea analizei, a informat premierul Ilie Bolojan. Acesta a reacționat prompt și a convocat o ședință cu toate ministerele implicate pentru a stabili măsuri urgente.

„Miercuri dimineaţă, la ora 8, am avut întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan. I-am prezentat situaţia, i-am explicat faptul că lucrurile sunt extrem de serioase, dumnealui nu doar că a înţeles imediat, dar a convocat în aceeaşi zi adică ieri, la ora 6, o întâlnire cu toate ministerele de linie care sunt cruciale pentru implementarea reformelor şi investiţiilor majore”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Pîslaru a evidențiat că, în paralel cu corectarea întârzierilor, trebuie pregătită și cererea de plată numărul patru, care ar putea aduce o sumă considerabilă pentru România. El a spus că această etapă trebuie pregătită temeinic, nu amânată, întrucât poate aduce între cinci și șase miliarde de euro pentru bugetul public.

„Cererea de plată 4, am această încredere şi voi lucra la acest lucru împreună cu colegii ca să putem aduce o sumă nemaiîntâlnită ca magnitudine de circa cinci miliarde spre şase miliarde de euro, care ar fi un balon de oxigen extraordinar pentru finanţele publice din România”, a subliniat ministrul.

Oficialul guvernamental a mai anunțat că urmează o renegociere a planului cu Comisia Europeană, pentru a salva cât mai multe granturi, adică fonduri nerambursabile. El a avertizat, însă, că dacă nici după această ultimă mutare proiectele nu vor fi accelerate, pierderea banilor va fi definitivă.