Ezitarea politică, mai periculoasă decât o dronă rusească. Eduard Hellvig: Episodul detonează o muniție hibridă

Episodul recent al dronei rusești care a pătruns pe teritoriul României a generat mai mult decât o simplă alertă militară. Dincolo de pericolul fizic al aparatului de zbor, problema reală – consideră Eduard Hellvig, fostul director al Serviciului Român de Informații – se află în zona deciziei politice și a felului în care Ministerul Apărării a gestionat comunicarea publică.

Hellvig, despre profesionalismul militar, bâlbâială politică

Eduard Hellvig susține că modul în care ministrul Ionuț Moșteanu a explicat incidentul a transmis o imagine de nesiguranță și lipsă de asumare, mult mai dăunătoare decât acțiunea dronei propriu-zise. „Episodul dronei de weekend spune totuși câte ceva în plus și detonează o muniție hibridă care nu pocnește cu flamă”, a scris fostul șef al SRI.

Fostul șef al serviciilor secrete a arătat că piloții români au respectat procedurile și au acționat responsabil, tratând situația cu calm și profesionalism. Din punctul său de vedere, decizia de a nu doborî drona poate fi justificată, iar NATO nu promovează oricum reacții pripite sau disproporționate.

Problema, explică Hellvig, nu se află la nivelul militarilor, ci la cel al conducerii politice. În opinia sa, ministrul Apărării ar fi trebuit să își asume responsabilitatea și să transmită un mesaj clar de susținere pentru cei aflați la datorie. În loc de asta, reacția oficială a fost confuză și a părut că pasează responsabilitatea către piloți.

16:12, 14.09.2025 • POLITICĂ

MAE, convocat după incidentele cu drone ruseşti. Reacţie dură de la Praga

„Parcă așteptam ca în reacția ministerială de după incident să nu se arate chiar din primul paragraf în mâinile cui a stat responsabilitatea. Cumva să ni se spună că ‘băieții mei au făcut ce trebuie, legal și profesional, lăsați-i în pace, discutați cu mine’”, a subliniat Hellvig.

O muniție hibridă care lovește societatea

Dincolo de aspectul militar, Hellvig consideră că episodul a fost exploatat ca o provocare de natură psihologică și politică. Rusia, spune el, nu urmărește doar să trimită drone, ci și să testeze coeziunea NATO, să alimenteze tensiunile din societățile democratice și să amplifice sentimentul de nesiguranță.

În acest sens, el avertizează că lipsa de fermitate a autorităților române devine un atu pentru cei care propagă dezinformări și speculații.

„În realitate, în loc de mesajul politic hotărât la care ne așteptam, ministrul apărării ne povestește alambicat de pe Pământ cum au stat lucrurile pe cerul patriei. (…) Iar asta este muniția cea mai devastatoare pe care drona a detonat-o de fapt în societatea noastră”, a arătat Eduard Hellvig.

Testul pentru clasa politică

Fostul director al SRI insistă că adevărata miză a incidentului nu ține doar de reacția militară, ci de modul în care liderii politici transmit siguranță cetățenilor și protejează instituțiile armatei. Pentru el, bâlbâiala de la vârful ministerului a însemnat ratarea unei șanse de a arăta hotărâre și coerență.

Hellvig atrage atenția că, în vremuri tensionate, puterea nu se măsoară doar prin arme, ci și prin capacitatea de a comunica ferm, de a lua decizii rapide și de a inspira încredere.

„Însă bâlbâiala de la biroul cu steaguri, explicațiile la explicații, degetul îndreptat către echipaj arată slăbiciune politică nepotrivită cu vremurile. O fâstâceală în fața provocării”, a scris el.

În analiza sa, Hellvig subliniază că România are nevoie de o conducere politică a apărării naționale capabilă să mențină echilibrul între fermitate și rațiune. Nu întotdeauna forța înseamnă foc deschis, spune el, ci și statură, putere mentală și nervi de fier.

„Conducerea politică a apărării naționale trebuie să își ridice nivelul de evaluare a situațiilor și să înțeleagă că forța nu înseamnă neapărat foc la gura țevii. Trebuie statură, putere mentală, orientare și nervi de fier”, a punctat fostul șef al SRI.