Fabrica de acte pentru refugiați ucraineni și spioni ruși: Sume mari de bani confiscate în dosarul privind identități românești fictive

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a anunțat descoperirea unor sume importante de bani în urma perchezițiilor efectuate în dosarul privind obținerea ilegală de documente de identitate românești. Potrivit autorităților, în timpul celor 93 de percheziții domiciliare desfășurate pe raza județului Suceava, anchetatorii au ridicat 76.150 de euro și 27.000 de lei, bani care ar proveni din activități ilegale legate de falsificarea actelor de identitate.

Ancheta, coordonată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizează o rețea bine organizată care ar fi sprijinit sute de cetățeni din Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova să obțină acte românești pe baza unor informații false, scrie Agerpres.

Cereri de eliberare a actelor de identitate completate parțial, fără datele solicitantului

Conform IGPF, patru funcționari publici sunt suspectați că au facilitat aceste activități. Doi dintre aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore, în timp ce ceilalți doi sunt sub control judiciar. Funcționarii sunt acuzați că sprijineau cetățeni străini să obțină acte de identitate românești, deși aceștia nu aveau un domiciliu real în România.

În schimbul unor sume de aproximativ 100 de euro de persoană, solicitanții erau „luați în spațiu” în imobile improprii sau chiar inexistente.

În plus, anchetatorii au descoperit cereri de eliberare a actelor de identitate completate parțial, fără datele solicitantului, dar cu semnătura și datele gazdei deja înscrise. Unele documente conțineau toate anexele necesare, ceea ce arată o activitate minuțios organizată. În alte cazuri, proprietarii imobilelor nici nu aveau cunoștință că la adresa lor figurau persoane străine ca locatari.

10:29 • Justitie

România, poarta falsurilor. Identități inventate, morți reînviați și suspiciuni de spionaj în Câmpulung Moldovenesc

Rețea extinsă și peste 1.700 de cazuri suspecte

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care ar fi operat în perioada 2023–2024, facilitând stabilirea fictivă a domiciliului în România pentru peste 1.700 de persoane provenite din fostul spațiu sovietic – inclusiv Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Documentele obținute ar fi fost folosite pentru a crea identități false, ceea ce ridică semne de întrebare legate de securitatea națională și integritatea evidenței populației.

Pe lângă cele 93 de percheziții efectuate joi, polițiștii de frontieră au efectuat și marți peste 200 de percheziții, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul General. Aceste acțiuni masive vizează identificarea tuturor membrilor rețelei, precum și a beneficiarilor documentelor false.

Fals informatic și implicații penale

Cazul este încadrat juridic la infracțiunea de fals informatic în formă continuată, însă autoritățile nu exclud și alte acuzații pe măsură ce investigațiile avansează. De asemenea, se analizează legăturile rețelei cu alte structuri infracționale, posibile vulnerabilități instituționale, precum și eventuale breșe în sistemul de evidență a populației.

Ancheta este în desfășurare, iar IGPF și Parchetul de pe lângă Înalta Curte promit extinderea cercetărilor și luarea de noi măsuri pentru a preveni reapariția unor astfel de cazuri.

Această situație scoate la lumină un fenomen îngrijorător: manipularea sistemului administrativ românesc de către rețele infracționale bine organizate, cu sprijin din interiorul instituțiilor statului.