Falimentarul Combinat Siderurgic „Liberty” cumpără Phoenix Slag SRL, care în 2024 a avut pierderi de 17 milioane lei
Deși este în concordat preventiv și e monitorizat de Guvernul României, care încearcă să recupereze datoriile către stat în valoare de 450 milioane euro, Combinatul Siderurgic „Liberty” Galați apare în postura unui investitor care vrea să cumpere o societate aflată la rândul ei în pragul falimentului.
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care combinatul siderurgic „Liberty” Galaţi intenţionează să preia Phoenix Slag Services SRL, o firmă înființată în 2010, când combinatul făcea parte din Grupul ArcelorMittal, controlat de Lakshmi Mittal.
Phoenix Slag opera la Halda de Zgură a combinatului, de unde extrăgea din muntele de zgură bucăți de metal care erau introduse în procesul de producție și procesa zgura, preluată de firmele de construcții pentru amenajările de drumuri și autostrăzi.
După preluarea combinatului de către Grupul „Liberty Steel”, controlat de Sanjeev Gupta, firmaPhoenix Slag Services SRL a prestat pentru combinat servicii de curăţare industrială și servicii de procesare a zgurii.
În aceste condiții, nu a existat nici un motiv de respingere de către Consiliului Concurenței a tranzacției solicitate de administrația Combinatului „Liberty” și asumată și de administratorii concordatari Euro Insolv și CITR, care au trecut-o și în Planul de Restructurare în baza căruia se derulează procedura de concordat preventiv, prin care e evitat falimentul combinatului.
„Tranzacţia reprezintă o măsură de implementare a Planului de restructurare al Liberty Galaţi S.A., plan omologat de Tribunalul Galaţi, care prevede, între altele, internalizarea anumitor activităţi auxiliare necesare procesului de producţie de oţel.
În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, se spune în decizia Consiliului Concurenței.
Tranzacție ciudată. Combinatul, cu datorii de 4,7 miliarde lei, cumpără o firmă care în 2024 a avut pierderi de 17 milioane lei
Această tranzacție ar fi trecut neobservată în anii trecuți, când Combinatul „Liberty” producea anual 2,2 milioane de tone de laminate, dar în condițiile în care combinatul este în pragul falimentului, cu datorii de 4,7 miliarde de lei, pare destul de ciudat că una dintre operațiunile salvatoare ar fi să achiziționezePhoenix Slag Services SRL, care la rândul ei este în pragul falimentului.
Dacă în urmă cu 10 – 15 ani a avut profituri neteuriașe, anul trecut Phoenix Slag a înregistrat pierderi de 17 milioane lei. În 2017, Phoenix Slag a avut un profit net de 26,2 milioane lei și această prosperitate a continuat și în 2018 (profit net – 23,3 milioane lei), 2019 (profit net – 26,05 milioane lei), 2020 (profit net – 21,06 milioane lei), 2021 (profit net – 23,4 milioane) și 2022 (profit net – 20,4 milioane lei).
În acea perioada firma avea 270 de angajați. Declinul a început în 2022, când numărul angajaților a fost redus la jumătate. Cel mai probabil a fost urmarea închiderii Haldei de Zgură, obligație asumată de România la intrarea în Uniunea Europeană și trecută și în clauzele de mediu ale contractului de privatizare a Sidex din 2001. În 2023, profitul Phoenix Slag a fost de numai 8 milioane de lei.
În 2024, Phoenix Slag Services SRL Galați a avut o cifră de afaceri de afaceri 31.469.898 lei, venituri de 38.569.511 și cheltuieli uriașe, de 55.700.796, duble față de anul 2023. Ca urmare a acestor cheltuieli nejustificat de mari, firma a terminat anul „pe minus”, cu pierderi de 17.618.226 lei.
Phoenix Slag Services este subsidiara unei companii din Olanda
Interesant este și faptul că Phoenix Slag Services SRL, pe care vrea să o achiziționeze administrația „Liberty” este unul dintre creditorii combinatului, fiind înscrisă pe lista creanțelor garantate. Phoenix Slag are de recuperat de la combinat o creanță de 33 milioane lei, adică 6,6 milioane euro.
Phoenix Slag Services SRL are sediul la Galați, dar este o subsidiară a unei fime din Olanda, „Phoenix Services Europe Cooperatief U.A”, care la rândul ei face parte din compania globală de metale și minerit „Phoenix Global”, cunoscută pentru furnizarea de soluții industriale, în special în oțel și aliaje. Phoenix Slag Services SRL este administrată de Masson Alain Ghislain, cetățean belgian şi Srambikal Venkatesh Hariharan, cetățean indian.
„Zgură spre Ucraina, fier vechi spre Turcia”?
Evident, se pune întrebarea cu ce poate ajuta Phoenix Slag Services SRL la plata datoriilor și reluarea producției de oțel a combinatului de la Galați? Halda de Zgură este închisă prin „autocimentare”, iar de la închiderea haldei Phoenix Slag a avut permisiunea de procesa numai zgura rezultată din activitatea de producție a combinatului.
Dar de pe 25 iunie 2024, când a fost închis singurul furnal operațional, combinatul nu a mai produs nimic. Deci nu a mai fost nici zgură de procesat de către Phoenix Slag. De aici și trecerea de pe profit pe pierdere.
Dar zilele trecute a apărut și o altă informație, conform căreia de pe platforma siderurgică au plecat totuși la export zgură și fier vechi. Directoarea Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM)Galați Daniela Costea a declarat că portul mineralier al combinatului, Romportmet SA, a înregistrat o scădere cu 44% a volumului de mărfuri operate, scădere justificată de oprirea producției de oțel.
Dar a rămas un procent de 56% de „mărfuri” care au trecut pe la danele Romportmet, iar explicația directoarei APDM este că prin port au trecut mari cantități de zgură și fier vechi:
„În Portul Mineralier au fost operate fier vechi și zgură. Zgură spre Ucraina, fier vechi spre Turcia”.
De unde fier vechi? Probabil din dezmembrările de hale de pe platforma siderurgică, prin serviciile de „curățare industrială” prestate de Phoenix SlagServices. De unde zgură? Cel mai probabil de la Halda de Zgură, care a fost închisă prin metoda „autocimentării”, lăsată să se cimenteze sub acțiuneaploilor, nu prin acoperire cu un strat de pământ, cum ar fi trebuit.