Fără adeverințe medicale, fără diagnostic: un nou tip de concediu ar putea intra în Codul muncii

Epuizarea profesională, un fenomen invocat tot mai des de angajați, dar rareori recunoscut oficial, ar putea primi pentru prima dată un cadru legal clar în România. Un proiect de lege depus la finalul anului 2025 propune introducerea unui concediu plătit pentru refacere profesională, care ar putea fi acordat la cererea salariatului, fără prezentarea unor documente medicale.

Inițiativa vizează prevenirea burnout-ului și introduce obligații explicite pentru angajatori, într-un domeniu care până acum a fost tratat mai degrabă informal.

Burnout-ul, definit ca fenomen profesional

Proiectul de lege este inițiat de Irineu Darău, senator USR și actual ministru al Economiei, și este susținut în Senat de Cynthia Păun, vicepreședintă a Comisiei pentru muncă și solidaritate socială. Documentul a fost depus în Parlament la finalul lui 2025 și are ca obiectiv declarat crearea unui cadru coerent pentru prevenirea epuizării profesionale, nu tratarea acesteia ca problemă medicală.

Textul legislativ face o delimitare clară: epuizarea profesională este definită exclusiv ca fenomen asociat activității profesionale, nu ca afecțiune medicală. Proiectul preia definiția Organizația Mondială a Sănătății, conform căreia burnout-ul este rezultatul stresului profesional cronic gestionat ineficient și se manifestă prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea performanței.

10:06, 26.12.2025 • POLITICĂ

Politicienii au intrat în concediu. Multe reforme rămân pe masa de lucru, la fel și scandalurile din Coaliție

„Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se arată explicit în proiect.

Această abordare stă la baza uneia dintre cele mai discutate prevederi: concediul de refacere profesională nu ar necesita certificat medical.

Un gol legislativ recunoscut de inițiatori

În expunerea de motive, autorii proiectului susțin că legislația muncii din România nu tratează distinct burnout-ul. Deși există obligații generale pentru angajatori în materie de securitate și sănătate în muncă, riscurile psihosociale nu sunt definite clar, iar epuizarea profesională nu este monitorizată sau prevenită sistematic.

„În lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor”, se arată în document.

Potrivit inițiatorilor, această situație face dificilă identificarea timpurie a suprasolicitării și limitează accesul angajaților la forme de sprijin.

Obligații noi pentru angajatori

Proiectul introduce responsabilități concrete pentru angajatori, indiferent de domeniul de activitate. Aceștia ar urma să își informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor la locul de muncă.

Pentru companiile cu peste 50 de angajați, sunt prevăzute obligații suplimentare: realizarea unor evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, elaborarea anuală a unui plan de prevenire a burnout-ului și instituirea unui mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala situații de suprasolicitare fără riscul unor sancțiuni.

Concediu de refacere, la cerere

Una dintre prevederile centrale ale proiectului este posibilitatea acordării unui concediu plătit pentru refacere profesională. Acesta nu ar fi obligatoriu, ci opțional pentru angajatori, urmând să fie stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă.

Legea prevede că zilele libere pot fi acordate la solicitarea angajatului, fără justificări medicale:

„Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”.

Inițiatorii subliniază că măsura este gândită ca instrument de prevenție, nu de tratament.

Drepturi suplimentare pentru salariați

Pe lângă concediul de refacere, proiectul prevede dreptul angajaților de a semnala riscurile de epuizare profesională fără consecințe negative și de a solicita discuții formale cu angajatorul privind volumul de muncă, reorganizarea sarcinilor sau condițiile de lucru.

Textul stabilește explicit că astfel de demersuri nu pot atrage sancțiuni disciplinare sau alte efecte negative asupra raportului de muncă. De asemenea, angajații pot avea acces voluntar la sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, cu costuri suportate parțial sau integral de angajator.

Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale și orientări metodologice pentru sprijinul psiho-emoțional. Angajatorii vor avea ulterior 12 luni pentru a se conforma noilor prevederi, iar legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.