Fenomen ciudat în Ardeal. Județul în care se află mai mulți cetățeni asiatici decât nemți

Județul Sibiu, recunoscut pentru patrimoniul său german vizibil prin clădirile istorice și tradițiile culturale, traversează o transformare demografică fără precedent: în prezent, numărul cetățenilor asiatici depășește populația de etnie germană, potrivit datelor oficiale citate de Turnul Sfatului. Această schimbare evidențiază impactul migrației economice asupra structurii sociale și pune în lumină criza forței de muncă autohtone care afectează județul.

Situație ciudată în Sibiu

Migrația asiatică se concentrează mai ales în sectorul construcțiilor, unde cererea de forță de muncă este ridicată, iar tinerii locali aleg cariere în domenii precum IT, comerț sau servicii, evitând munca fizică tradițională. Această tendință a creat o dependență tot mai mare de muncitorii străini, pe care autoritățile și angajatorii încearcă să-i integreze eficient pe piața muncii și să le asigure condiții decente de trai și muncă.

Conform celor mai recente statistici, în județul Sibiu lucrează 3.118 persoane din Nepal, Sri Lanka și India, comparativ cu 2.716 persoane de etnie germană, numărul înregistrat la recensământul din 2022. Distribuția cetățenilor asiatici în județ este următoarea: 1.558 nepalezi, 905 sri-lankezi și 655 indieni, completată de comunități mai mici de turci (567) și bengalezi (362).

Această schimbare marchează un moment simbolic pentru județ, care, deși a fost cunoscut pentru populația sa germană numeroasă, înregistrează o scădere continuă a acesteia. În trecut, Sibiul ocupa locul trei la nivel național în ceea ce privește populația de etnie germană, fiind depășit doar de Timiș (4.684) și Satu Mare (3.722).

13:03, 16.10.2025 • NECONVENTIONAL

Ciulinii Bărăganului 2025: O tânără face buchete din ciulini și le vinde la târguri

16:44, 24.09.2025 • ECONOMIE

România bifează o premieră: ce s-a construit pe o groapă de gunoi; e imens

Biroul pentru Imigrări din județul Sibiu a subliniat că, dintre cei 5.819 cetățeni străini cu drept de ședere temporară valabilă la 30 septembrie 2025, majoritatea provin din state terțe, iar nepalezii și sri-lankezii formează grupurile cele mai numeroase.

Guvernul caută soluții pentru criza forței de muncă

Salariile minime ar putea fi diferențiate în funcție de domeniul de activitate, ca soluție pentru a atenua criza forței de muncă din România. Executivul analizează această măsură în special pentru sectoarele cu cele mai mici câștiguri, precum HoReCa, confecțiile sau curieratul, domenii unde deficitul de personal este acut.

În HoReCa și industria confecțiilor, salariile sunt semnificativ mai mici comparativ cu alte sectoare, ceea ce face dificilă atragerea și menținerea angajaților. În transporturile aeriene, de exemplu, câștigul mediu net lunar ajunge la aproape 12.500 de lei, de aproape patru ori mai mare decât în sectoarele cu probleme. Economiștii avertizează că introducerea salariilor minime diferențiate ar putea pune presiune pe micile afaceri, crescând riscul de faliment.

Argumentele guvernului

Florin Manole, ministrul Muncii, a explicat că realitățile din diferite sectoare sunt extrem de diverse:

„De la construcții, unde salariile sunt destul de sus, până la industria textilă, realitățile sunt diferite. Salariile minime diferențiate sunt o practică în unele țări cu economii dezvoltate din Uniunea Europeană și România trebuie să tindă spre acel model economic. Guvernul trebuie să găsească un echilibru astfel încât să nu afectăm nici economia.”

În ultimii cinci ani, câștigurile românilor aproape s-au dublat. Dacă în 2020 salariul minim brut era de 2.230 de lei, în 2025 acesta a ajuns la peste 4.000 de lei. În construcții, salariul minim brut se apropie de 4.600 de lei, reflectând diferențele dintre sectoare. Totodată, aproximativ unul din trei angajați din România este plătit cu salariul minim.