Fenomenul periculos pe care un cutremur devastator l-ar putea produce în Marea Neagră

Din cauza reliefului fundului Mării Negre, un seism puternic ar putea avea efecte devastatoare.

Arhivele menționează mai multe valuri înalte care au distrus așezări întregi din vechiul Tomis. Tot pe seama unui tsunami este pusă și distrugerea Cetății Callatis.

De-a lungul mileniilor, Dobrogea a fost devastată de mai multe seisme, care au produs și tsunami de intensitate mai mică sau mai mare.

Cel mai devastator cutremur care a avut loc în Dobrogea s-a produs în  martie 1901. Seismul a distrus sate întregi de la malul Mării Negre şi a provocat un tsunami de patru – cinci metri înălţime.

Citește și: Cele mai mari cutremure din istorie! Top 10

Cutremurul din 1901, de 7,2 grade pe scara Richter, scriu Petre Alexandrescu şi A. Balreş în Revista Pontica, a avut nu mai puţin de 37 de replici în acelaşi an. Seismul, cu epicentrul în zona Şabla – Cavarna, a ruinat sate întregi de la malul Mării Negre. 

Dobrogea de Sud este o zonă cu seismicitate ridicată comparativ cu ţinuturile nordice. Aici s-au produs 88% din numărul total al cutremurelor  înregistrate. Astfel, au fost menţionate 170 de cutremure în întreaga Dobroge până în 1929. Numai în sudul Dobrogei se concentrează 117 focare, dintre care 76% în zona Şabla – Capul Caliacra.

Zona dintre Biserica Greacă și cazarma infanteriei, scufundată

Cutremurul care s-a produs 14 octombrie 1892 a atins gradul 9 în zona epicentrală, fiind resimțit la Cavarna‐Şabla, Constanța, Babadag, Tulcea. Seismul a provocat la Constanța scufundarea cu 10 metri sub nivelul terenului alăturat a unei porțiuni de 500 metri lungime, cuprinsă  între Biserica Greacă  şi cazarma infanteriei. El a fost resimțit în Delta Dunării, „mai ales la Sulina, Isaccea, Tulcea”, afirmându‐se că „Epicentrul acestui cutremur a fost Lacul Sinoe”, scrie Petre Alexandrescu în Revista Pontice.

Mărturiile vremii vorbesc şi de un cutremur care a distrus cetăţile bizantine în secolul I şi Dionysopolis la anul 543. 

Citește și: De ce e mai periculos un cutremur de suprafață

Prof. dr. Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a afirmat, de fiecare dată, că în Marea Neagră se pot produce valuri seismice. Mărmureanu spune că activitatea seismică de la Şabla ar putea provoca un nou tsunami în Marea Neagră.

Pericolul este cu atât mai mare cu cât în Marea Neagră există depozite imense de hidrogen şi de acid sulfuric.

Specialiştii de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ spun că la adâncimi de peste 200 de metri, în Marea Neagră nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat, un gaz dizolvat în apele Mării Negre, care formează săruri metalice de culoare neagră, cum ar fi sulfura de plumb, sulfura de fier. După această adâncime, nu există viaţă. Singurele microorganisme care se dezvoltă într-un mediu fără oxigen sunt doar bacteriile.

„Un tsunami în Marea Neagră e ca într-un fel de vas închis”

„Foarte multă lume spune că nu este posibil să ai tsunami în Marea Neagră, care ar fi ca un fel de vas închis. Eu le recomand să ia un lighean şi să agite mâna în apă, să vadă ce valuri apar“, a spus Mărmureanu. Specialistul este de părere că nu valurile seismice sunt cea mai mare problemă, ci gazele care ar putea ieşi la suprafaţă de sub Șabla, în urma mişcărilor tectonice. „Ar fi un pericol mai mare decât un val de tsunami“. În Marea Neagră, la o adâncime de 400 şi ceva de metri şi până la adâncimi mari există depozite imense de hidrogen şi de acid sulfuric.

Citește și: Urmează un cutremur puternic în România? Ce spune seismologul Gheorghe Mărmureanu

Istoriografia spune că vechiul Callatis ar fi fost ras de pe faţa Pământului de un val tsunami, în anul 105 înainte de Hristos. La fel s-a întâmplat şi cu Cetatea Histria, pe timpul grecilor, care a dispărut sub ape după ce a fost măturată de valuri. Tsunami au mai fost înregistrate şi după cutremurul de la 31 martie 1901, de 7,2 grade pe scara Richter, tot pe placa tectonică Șabla şi care ar fi generat valuri de 3,5 metri.

Un cutremur foarte puternic, cu magnitudinea de moment evaluată de USGS la 7,8 s-a produs luni dimineaţă devreme, la adâncimea de 17,9 kilometri, în partea de sud a Turciei, în provincia Gaziantep, în apropiere de graniţa cu Siria. Bilanţul victimelor a ajuns la peste 500 de morţi în ambele ţări. În România, cinci cutremure au avut loc luni dimineaţă în decurs de două ore în zona seismică Vrancea, scrie adevarul.ro