Fermierii în centrul atenției: România și Franța cer amânarea acordului UE-Mercosur. Ce se ascunde în spatele opoziției?

România și Franța cer oficial Comisiei Europene să suspende aplicarea Acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, motivând îngrijorări majore privind impactul asupra fermierilor europeni.

Solicitarea vine sub forma unei declarații comune, inițiată de cele două state, dar deja susținută și de Italia, Austria, Polonia și Ungaria – semn că valul de nemulțumire se amplifică în rândul țărilor membre.

Întâlnire la nivel înalt: România și Franța se sincronizează

Apelul comun a fost lansat în cadrul Consiliului AGRIFISH, în timpul unei întâlniri oficiale între Florin Barbu, ministrul român al Agriculturii, și Annie Genevard, omologul său francez. Cei doi au pus pe masă două dosare fierbinți: acordul UE-Mercosur și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC).

România a propus o amânare de cel puțin doi ani a aplicării acordului, pentru a permite o evaluare detaliată a efectelor asupra competitivității agriculturii europene și a siguranței alimentare. Franța a mers chiar mai departe, cerând redactarea unei declarații de opoziție față de forma actuală a acordului comercial.

Ce este Mercosur și de ce provoacă îngrijorare?

Acordul UE-Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru o serie de produse agricole și industriale provenite din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Fermierii europeni susțin că nu pot concura cu standardele de mediu și costurile de producție din America de Sud, ceea ce le-ar putea afecta grav veniturile și supraviețuirea economică.

Totodată, există temeri legate de siguranța alimentară, respectarea normelor UE privind pesticidele și protejarea pădurii amazoniene, în condițiile în care producția agricolă intensivă din regiune a fost asociată cu defrișări masive.

O nouă viziune pentru Politica Agricolă Comună

Dincolo de Mercosur, discuțiile au vizat și viitorul PAC, în contextul presiunilor tot mai mari pentru reformarea sistemului de subvenții. Atât România, cât și Franța au cerut menținerea PAC ca politică distinctă, structurată pe doi piloni – plăți directe și dezvoltare rurală –, și susținută printr-un buget suficient.

Miniștrii au subliniat că PAC trebuie să rămână un instrument predictibil și adaptabil, capabil să sprijine fermierii în fața provocărilor economice, climatice și geopolitice. S-a discutat și despre simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor, cu mai puțină birocrație și mai multă flexibilitate națională.

Într-un mesaj comun transmis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), România și Franța își reafirmă angajamentul pentru o agricultură europeană performantă, rezilientă în fața crizelor și echitabilă pentru toți fermierii UE. Cele două țări mizează pe dialog constant cu partenerii europeni și susțin nevoia de reforme care să pună fermierul în centrul politicilor agricole.