Fermierii români: UE ține cont mai mult de procesatorii din Vest, decât de producătorii din Est

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) reproșează autorităților de la Bruxelles că n-au gestionat bine criza cerealelor ucrainene. Dincolo de război, a fost creată o legislație, care a ținut parte mai mult de vocea procesatorului din Vest, decât de cea a producătorului agricol din Est, susțin fermierii.

Agricultorii mai spun că anunțul recent al comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, privind o posibilă subvenționare a companiilor care vor transporta cereale ucrainene până în porturile de destinație ridică perspective de discriminare și o nouă dilemă a echității comerciale și de fapt poartă masca unui ajutor din bani europeni pentru statele membre din Vestul UE.

Într-un “Manifest pentru echilibru în geopolitica cerealelor”, fermierii reuniți în Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR), atrag atenția că deși instituită sub zodia securității alimentare și a sprijinului față de Kiev, decizia UE de a suspenda tarifele vamale pentru cerealele ucrainene, simultan, a răspuns cererii Statelor Membre din Vest, net importatoare de cereale și oleaginoase, și a deschis adânc rana fermierilor din cele estice.

Politica în sine s-a întors tocmai împotriva celor mai apropiați vecini ai Ucrainei, cei care au contribuit hotărâtor la ajutorarea statului aflat sub agresiunea rusească. Semnificativ mai ieftine decât cerealele echivalente din statele UE, grânele ucrainene au pătruns adânc în aceste piețe și, în loc să plece mai departe, au fost stocate în depozite, ceea ce a dus la prăbușirea prețurilor în aceste țări. Este unul dintre elementele care au contribuit la erodarea afacerilor din agricultură, alături de constrângerile logistice, posibiltățile limitate de transport și scumpirea inputurilor”, se arată în manifest.

Compensații mult prea mici

Membrii Forumului APPR atrag atenția că țările aflate în proximitatea războiului, așa cum e și cazul României, duc în spate un sac supraîncărcat, iar ajutorul real de compensație este inconsistent, sporadic și  disproporționat de mic față de sprijinul oferit procesatorului din Vest. Între timp, fermele noastre au pus lacătul pe ușă, într-un context de concurență neloială și măsuri europene luate fără o analiză temeinică.

Fermierii spun că au adus în atenția reprezentanților UE problemele agricultorilor români în urma întâlnirilor avute anul trecut, dar și în 2023.

În această vară, COMAGRI a Parlamentului European, în formulă completă, s-a întâlnit la Cluj-Napoca cu reprezentanții producătorilor de cereale din țara noastră, inclusiv cu reprezentanții Forumului APPR.

“A fost un bun prilej ca, după un an de la întâlnirea de la Galați, să readucem în atenția legislativului european problemele legate de distorsiunile de pe piața cerealelor din România, stat ce servește drept platformă logistică principală pentru mărfurile importate din Ucraina: scăderi dramatice și volatilități ale prețurilor interne, presiune imensă pe o logistică deja deficitară, escaladarea costurilor de tranzacționare și transport, perturbarea calendarului comercial de export. Adoptarea măsurii de interdicție a importurilor de mărfuri de origine Ucraina a reprezentat, de altfel, o recunoaștere a greșelilor executivului de la Bruxelles în gestionarea unei probleme majore, cu impact semnificativ asupra fermierilor din țările limitrofe Ucrainei. Este evident că o astfel de situație nu poate fi tratată unitar, ci printr-o raportare la specificul fiecărui Stat Membru, iar măsura prelungirii interzicerii importului de cereale ucrainene se impune fără întârziere”, se precizează în manifest.

O picătură într-un ocean de nevoi

Membrii Forumului spun că apreciază eforturile UE de a aloca României fonduri din rezerva de criză pentru stocurile de cereale nevândute și sunt recunoscători pentru fondurile de coeziune investite în modernizarea infrastructurii.  

“Acestea sunt, însă, o picătură într-un ocean de nevoi. Avem nevoie de soluții pe termen scurt, dar și de abordari solide și durabile pe termen lung! Legislația europeană și rigorile Planului Național Strategic trebuie să țină cont de acest aspect, iar excepțiile solicitate de mediul asociativ românesc nu sunt nicidecum niște favoruri. Recentul anunț al comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, privind o posibilă subvenționare a companiilor care vor transporta cereale ucrainene până în porturile de destinație ridică perspective de discriminare și o nouă dilemă a echității comerciale. În lipsa unei măsuri similare pentru produsele agricole românești, o astfel de inițiativă nu ar face decât să îngroașe tușa concurenței neloiale și să poarte masca unui ajutor din bani europeni pentru statele membre din Vestul UE”.

Derogări temporare

Membrii FAPPR cer autorităților de la Bruxelles pentru statele din Est derogări temporare de la condiționalitățile impuse prin PNS, mai ales de la cele privind necultivarea terenurilor.

“Solicităm mijloace eficiente care să ne protejeze culturile agricole. Considerăm că se impune o perioadă de adaptare la noul context, dublată de măsuri concrete și eficiente din partea Uniunii Europene și a statului român, acțiuni menite să ne rebranșeze la rigorile concurenței în plan comercial. Până astăzi, atenția decidenților a fost concentrată exclusiv pe facilitățile logistice utilizate de fluxurile ucrainene, iar necesitățile României au fost neglijate. Este absolut necesar să accelerăm investițiile în sectoarele rutier și portuar, cele în sistemele de irigații publice să fie de amploare, la fel și inițiativele privind stimularea fermierilor în vederea producerii de energie regenerabilă în ferme”, se arată în manifest.

FAPPR și asociațiile membre solicită prelungirea restricțiilor la importul de cereale din Ucraina.

“În fața solidarității pentru Ucraina, nu ne-am pus de-a curmezișul și nici nu am militat pentru închiderea căilor de acces. Ne-am dorit și ne dorim în continuare, un drum cu prioritate pentru cerealele românești, dar și o lărgire a benzilor acestui drum. Investițiile în infrastructură sunt necesare și trebuie realizate urgent, iar matematica administrării Portului Constanța trebuie însușită cu temeinicie, astfel încât fermierii noștri să nu fie privați de rodul muncii lor, mai ales că România este o țară  net exportatoare de produse agricole care nu beneficiază, în cazul de față, de aceleași condiții precum Ucraina. În prezent, capacitatea anuală de operare în portul Constanța este de 30 milioane tone cereale și oleaginoase. Ucraina și România au o sezonalitate similară a ritmurilor de export, de unde rezultă o uriașă presiune în vârful de sezon din intervalul iulie-noiembrie, exacerbată, în acest an, de retragerea, pe 17 iulie 2023, a Rusiei din Acordul de export al cerealelor pe Marea Neagră. În aceste condiții, fluxurile de marfă vor trebui redirecționate pe alte rute, fie prin porturile fluviale dunărene din Ucraina (țintă a bombardamentelor rusești), fie prin culoarele de solidaritate ale UE – pentru care România este vizată cu prioritate, în ciuda capacității sale total inadecvate de a face față unor volume suplimentare de marfă.

În aceste circumstanțe, agricultura europeană arată acum ca o navă în derivă care va sfârși tragic dacă sarcina sa excesivă nu va fi preluată de efortul comun al tuturor statelor europene. Ecourile unor politici publice unitare care se aud din Vest sunt cel puțin contraproductive în momente în care gradul de afectare al fiecărui stat în parte este total diferit. De aici decurge și cea mai importantă solicitare – nevoia prelungirii interdicției importurilor de cereale ucrainene în România pe toată perioada de tranzit a grânelor provenite de la vecinii noștri afectați de război. În egală măsură, trebuie creat și reflexul unor investiții urgente în infrastructura de transport care să nu golească de conținut recentele anunțuri emfatice de creștere a capacității de tranzit a cerealelor ucrainene.

Uniunea Europeană trebuie să admită că această criză este provocată atât de război, cât și de legislația elaborată în propriile birouri, acolo unde a ascultat mai mult vocea procesatorului din Vest decât pe cea a producătorului agricol din Est! Într-o asemenea situație, nu există o soluție croită în baza unui șablon, ci rezultată, mai degrabă, din efortul de înțelegere a fibrei fiecărui stat membru. Nu vrem ca fermierii noștri să mai culeagă furtuna războiului provocat de Rusia, deși, în tot acest timp, au semănat sprijin, înțelegere și trudă!”, se mai arată în Manifest.