Fermierul român, între secetă și telefoane inutile de la autorități

În cadrul emisiunii „Dialogurile Puterii”, Ciprian Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români, a vorbit deschis despre frustrările profunde ale agricultorilor, cauzate de lipsa de sprijin real din partea autorităților, subvențiile inechitabile față de cele din Vestul Europei și birocrația care sufocă sectorul agricol românesc.

Olteanu atrage atenția asupra nevoii urgente de digitalizare și de colectare corectă a datelor din teren, pentru ca România să poată construi o politică agricolă eficientă și să fie reprezentată cu demnitate în fața instituțiilor europene.

Fermierii români, sufocați de promisiuni goale, birocrație și lipsa de date: „Digitalizarea trebuie să se răspândească precum un virus – dar în sensul bun al cuvântului”

Deși sunt coloana vertebrală a securității alimentare a țării, fermierii români continuă să se confrunte cu un blocaj sistemic alimentat de promisiuni neonorate, birocrație excesivă și lipsa unei reprezentări reale la nivel european.

15:15, 29.05.2025 • ECONOMIE

Fermierii : „Nu putem sacrifica agricultura pentru populism și frici nejustificate”

11:58, 23.05.2025 • Agricultura

Sistemul antigrindină – mărul discordiei între fermieri. MADR e prins la mijloc

Ciprian Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români, atrage atenția asupra unei realități amare: „Blocajul major al fermierilor vine din frustrarea promisiunilor neîndeplinite.” Potrivit acestuia, problema centrală ține de subvențiile agricole, care, în loc să se alinieze la nivelul celor din vestul Uniunii Europene, au ajuns chiar să scadă.

„Astăzi, un fermier român primește în jur de 94 de euro pe hectar, în condițiile în care, în urmă cu doar 2-3 ani, subvenția era de 192 de euro pe hectar. Între timp, fermierii din Franța primesc chiar și 400-500 de euro pe hectar”, afirmă Olteanu. În opinia sa, vina nu aparține doar Bruxelles-ului, ci mai ales modului defectuos în care România își documentează nevoile și își susține cauza la masa negocierilor.

Lipsa unor date corecte și relevante din teren face imposibilă o argumentare solidă în fața oficialilor europeni. „La nivel național, nu există date statistice precise care să reflecte realitatea din agricultură. Nu poți să ceri mai mult dacă nu știi exact ce ai nevoie”, explică Olteanu. În plus, colectarea actuală a datelor se face în mod rudimentar, prin apeluri telefonice și declarații subiective ale fermierilor.

Această situație deschide ușa manipulării cifrelor. Un fermier poate declara, de exemplu, o producție mai mică decât cea reală – din diverse motive, inclusiv pentru a influența modul de calcul al subvențiilor. „Dacă ar exista o corelare între datele declarate și documentele fiscale – cum ar fi facturile – am vedea că realitatea e alta. Dar instituțiile nu comunică între ele, iar fermierii devin ținta suspiciunilor.”

În tot acest haos birocratic, fermierii se simt copleșiți. Mulți dintre cei activi sunt din prima generație post-’90, oameni care au îmbătrânit, și care nu mai au răbdare pentru „telefoane, documentații și explicații inutile”.

„Sunt prea multe probleme – legislative, financiare, climatice. Ultimul lucru pe care-l vrea un fermier e să fie întrebat pentru a mia oară: «Cât ai produs?»”, spune Olteanu.

Soluția? Digitalizarea.

„Digitalizarea trebuie să se răspândească precum un virus – dar în sensul bun. Este singura cale prin care putem avea date reale, corelate automat, fără să punem presiune pe fermieri. Doar așa vom putea construi politici agricole corecte și vom putea cere, cu argumente, tratament egal în Uniunea Europeană”, conchide președintele Clubului Fermierilor Români.