Fiecare român este mai îndatorat cu 221 de euro, după primele 4 luni din 2025. Dar sunt și vești bune

Datoria externă a României a depășit 209 miliarde de euro. Deficitul de cont curent se adâncește, iar investițiile străine scad. Dar, constatăm și o gestionare mai eficientă a serviciului datoriei publice și o reducere temporară a presiunii asupra bugetului de stat.

România înregistrează o creștere semnificativă a datoriei externe în primele patru luni ale anului 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a României (BNR). La finalul lunii aprilie, datoria externă totală a ajuns la 209,089 miliarde euro, cu 4,196 miliarde euro mai mult decât nivelul consemnat la sfârșitul lunii decembrie 2024. Teoretic, în aceste patru luni, fiecare român s-a îndatorat cu circa 221 de euro (atât revine pe cap de locuitor, dacă împărțim 4,196 miliarde euro, la circa 19 milioane de locuitori).

Dezechilibrele comerciale împing deficitul de cont curent la peste 10 miliarde euro

Evoluția reflectă presiunile venite atât din plan intern — în special dezechilibrul balanței comerciale — cât și din contextul economic internațional. În structură, datoria externă pe termen lung a atins 158,968 miliarde euro, reprezentând 76% din totalul datoriei externe, în timp ce datoria pe termen scurt s-a cifrat la 50,121 miliarde euro, respectiv 24% din total.

Un alt semnal de alarmă major vine din evoluția contului curent, care a înregistrat un deficit de 10,103 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2025. Față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul se cifra la 6,289 miliarde euro, creșterea este considerabilă.

Principala cauză o reprezintă deteriorarea balanței comerciale cu bunuri, care au generat un deficit suplimentar de 2,596 miliarde euro. Deși balanța serviciilor a avut o contribuție pozitivă, cu un excedent în creștere cu 433 milioane euro, acest avans nu a reușit să compenseze pierderile din celelalte componente. Balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit suplimentar de 303 milioane euro, iar cea a veniturilor secundare a contribuit negativ cu 1,348 miliarde euro.

Investițiile străine directe, în scădere față de anul anterior

Datele BNR indică, de asemenea, o reducere a investițiilor străine directe în România. În primele patru luni din 2025, acestea s-au ridicat la 1,997 miliarde euro, în scădere față de 2,273 miliarde euro înregistrate în aceeași perioadă din 2024.

Din această sumă, participațiile la capital — inclusiv profiturile reinvestite estimate — au totalizat 3,170 miliarde euro, în timp ce împrumuturile intragrup au avut o valoare netă negativă de -1,173 miliarde euro, ceea ce a tras în jos totalul investițiilor. Această scădere a investițiilor externe directe poate fi interpretată ca un semn de prudență din partea investitorilor străini, în contextul incertitudinilor economice și geopolitice din regiune.

Serviciul datoriei externe și rezervele valutare oferă o oarecare stabilitate

Un element pozitiv în contextul macroeconomic actual este reducerea serviciului datoriei externe pe termen lung, care a reprezentat 13,2% în perioada analizată, față de 19,6% în aceeași perioadă a anului anterior. Această scădere arată o gestionare mai eficientă a serviciului datoriei publice și o reducere temporară a presiunii asupra bugetului de stat.

Totodată, România dispune în continuare de rezerve valutare solide. La finalul lunii aprilie 2025, acestea ofereau acoperirea necesarului de importuri pentru o perioadă de 5,7 luni, nivel similar celui de la finalul lui 2024. În ceea ce privește datoria externă pe termen scurt, gradul de acoperire cu rezerve valutare a crescut ușor la 100%, față de 99,1% la sfârșitul anului trecut.

Pe de altă parte, capacitatea de plată a României, sprijinită de un nivel confortabil al rezervelor valutare și de scăderea serviciului datoriei externe, oferă un tampon temporar în fața șocurilor externe.