Fiul CEO-ului Ford, trimis la muncă pe șantier: „Dacă va deveni cel mai bun sudor, voi fi mândru”

Când ești fiul unuia dintre cei mai puternici oameni din industria auto americană, te-ai aștepta ca vacanța de vară să însemne stagii în birouri de sticlă, internshipuri bine plătite și mașini de lux la discreție. Nu și în familia Farley. Jim Farley, directorul general al Ford, a ales să-și trimită fiul de 17 ani, Jameson, nu într-un birou, ci într-un atelier de sudură.

Jim Farley: „A învățat cum să creeze ceva util cu adevărat”

Gestul, neobișnuit pentru un multimilionar, transmite un mesaj puternic despre respectul față de meseriile esențiale — un mesaj care câștigă tot mai mult teren în Statele Unite.

„A învățat cum să creeze ceva util cu adevărat cu mâinile sale și cum să se conecteze cu oamenii. Dacă va ajunge să fie cel mai bun sudor sau mecanic care lucrează la motoarele noastre diesel, voi fi încântat ca părinte”, a povestit CEO-ul într-un interviu pentru podcastul Decoder. 

Criza lucrătorilor calificați și „economia esențială”

Declarațiile lui Farley vin într-un moment delicat pentru industria auto și pentru economia americană în general. Detroitul, considerat inima industriei auto, se confruntă cu o lipsă acută de tehnicieni și muncitori calificați.

17:01, 10.09.2025 • Auto

Ford recheamă aproape 2 milioane de mașini. Defecțiune software majoră

13:13, 04.08.2025 • Dezvăluiri

Fiul președintei CSM, traseu rapid prin instituții-cheie ale justiției: salarii mari, apartament în Capitală și o ascensiune discretă

Pentru a răspunde acestei crize, Ford a organizat recent un summit al directorilor executivi, în încercarea de a găsi soluții pentru creșterea productivității și atragerea de noi lucrători în sectoarele considerate vitale.

Farley numește aceste domenii „economia esențială” — un segment fără de care societatea modernă nu ar putea funcționa.

„Nu avem destui oameni pentru a sprijini societatea dacă lucrurile merg prost”, a avertizat el, referindu-se la pompieri, instalatori, electricieni, paramedici, tehnicieni și muncitori din fabrici.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Aspen în parteneriat cu Ford, economia esențială generează anual 7,5 trilioane de dolari din PIB-ul SUA și susține 52 de milioane de locuri de muncă. În același timp, organizația Tech Force estimează că doar industria auto are nevoie de peste 100.000 de tehnicieni noi în fiecare an, pentru a acoperi cererea și a înlocui lucrătorii care părăsesc domeniul.

„Am uitat să respectăm munca cu adevărat importantă”

Pentru Jim Farley, problema este mai profundă decât o simplă criză a resursei umane. Este vorba despre o schimbare culturală care, spune el, a devalorizat munca fizică în favoarea prestigioaselor diplome universitare.

„Părinții și bunicii noștri au făcut țara noastră măreață datorită acestui tip de locuri de muncă. Există locuri de muncă incredibil de decente în serviciile de urgență”, a declarat Farley. „Dar societatea noastră nu îi respectă pe acești oameni așa cum ar trebui. Nici măcar cât pe un tânăr inginer de inteligență artificială.”

El avertizează că dependența excesivă de domeniul tehnologic, în detrimentul meseriilor esențiale, poate pune Statele Unite într-o poziție vulnerabilă, inclusiv în fața crizelor economice sau militare.

„Bunurile vitale trebuie fabricate și transportate. Nu le putem produce doar din coduri de programare”, a spus Farley.

Electricienii și instalatorii, „noul elite” în era AI

Ideea că viitorul aparține meseriașilor, nu funcționarilor de birou, este împărtășită și de alți giganți ai industriei tehnologice.

Jensen Huang, directorul general al Nvidia – compania care produce cipurile esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale – a declarat într-un interviu pentru Channel 4 News că „adevărații câștigători ai erei AI nu vor fi funcționarii, ci electricienii, instalatorii și dulgherii”.

„Sectorul manufacturier va exploda”, a explicat el, subliniind că extinderea masivă a centrelor de date pentru inteligența artificială necesită o forță de muncă tehnică uriașă – oameni capabili să construiască, să instaleze și să repare.

Deși studiile recente de la Yale Budget Lab arată că inteligența artificială nu a perturbat încă semnificativ piața muncii, tot mai mulți lideri economici văd în meseriile tradiționale cheia stabilității viitoare.

De la ucenic la antreprenor: povestea unui tânăr electrician

Un exemplu concret vine din Carolina de Nord, unde Jacob Palmer, un tânăr de 23 de ani, a ales un drum diferit de colegii săi. După liceu, în loc să se înscrie la facultate, a intrat într-un program de ucenicie într-o companie de construcții.

A învățat meseria de electrician și, la doar 21 de ani, și-a deschis propria afacere. În primul an, a câștigat aproape 90.000 de dolari. Acum, veniturile sale depășesc deja pragul de șase cifre.

„Nu datorez nimănui nimic”, spune tânărul, în contrast puternic cu generația colegilor săi, împovărați de datorii studențești și de cariere incerte.

Cazul său este tot mai des invocat în presa americană ca exemplu de succes pentru tinerii care aleg drumul meseriilor practice, într-o lume în care diplomele universitare nu mai garantează siguranța financiară.