Fluviul Sena va primi drepturi. Unde în lume apele au drepturi

Fluviul Sena care străbate capitala Franței, Paris, ar putea fi următoarea apă căreia i se va acorda personalitate juridică. Inițiativa lansată de primarul Anne Hidalgo și susținută de Consiliul Local Paris propune ca Sena să dobândească drepturi legale, care să-i permită protecția eficientă în instanță împotriva poluării și a altor amenințări de mediu. Proiectul se alătură unei mișcări internaționale tot mai vizibile care susține acordarea de drepturi juridice ecosistemelor naturale.

Fluviul Sena, recunoscut ca entitate juridică: un demers inspirat din exemple internaționale

Decizia de a solicita Parlamentului francez adoptarea unei legi care să acorde Senei statutul de „persoană juridică” vine în urma unei convenții cetățenești organizate de Primăria Parisului. 50 de cetățeni aleși aleatoriu au dezbătut cu experți și au ajuns la concluzia că fluviul ar trebui să aibă „dreptul de a exista, de a curge și de a se regenera”. Potrivit acestei propuneri, o autoritate tutelară independentă ar putea reprezenta fluviul în instanță și ar putea interveni în cazurile de poluare sau deteriorare a habitatului acvatic, arată Euronews.

Modelul este inspirat de inițiative similare adoptate în ultimii ani la nivel internațional.

În 2017, râul Whanganui din Noua Zeelandă a devenit primul din lume cu statut legal propriu, în baza recunoașterii tradițiilor spirituale ale poporului maori.

În Europa, exemplul notabil este cel al lagunei Mar Menor din Spania, care a primit personalitate juridică în 2022, pentru a fi apărată de impactul agriculturii intensive. Ecuadorul și-a înscris în Constituție drepturile naturii, iar în 2023 un tribunal a constatat că poluarea râului Machángara a încălcat aceste drepturi.

23:13, 06.06.2025 • ACTUALITATE

Medic român, acuzat de hărțuire sexuală la locul de muncă

11:15, 05.06.2025 • Internațional

Avioanele de vânătoare franceze Mirage au lăsat un mesaj neobișnuit Ucrainei, deasupra Mării Negre

Apă mai curată, pești mai mulți: rezultatele eforturilor ecologice din Paris

Recunoașterea legală propusă vine într-un context în care fluviul Sena a trecut printr-un amplu proces de revitalizare. În ultimii ani, autoritățile pariziene au investit 1,4 miliarde de euro pentru a curăța râul, cu obiectivul ambițios de a permite înotul în cadrul Jocurilor Olimpice din 2024. A fost construit inclusiv un bazin subteran uriaș care colectează apele uzate, prevenind deversarea acestora în râu.

Deși inițial existau temeri legate de prezența bacteriei E. coli, mai multe evenimente sportive nautice au fost totuși găzduite în timpul competiției olimpice. Iar începând cu 5 iulie 2025, autoritățile au anunțat că înotul public în Sena va fi permis în trei puncte speciale, marcând un moment simbolic în refacerea ecologică a fluviului. Progresele sunt remarcabile: în anii ’70, Sena era atât de poluată încât găzduia doar patru specii de pești. Astăzi, ecosistemul fluviului a revenit la viață, cu aproximativ 40 de specii diferite identificate.

Convenția cetățenească a subliniat însă că fluviul rămâne vulnerabil, în special din cauza scurgerilor de pesticide și a încălzirii apei.

O miză mai mare: conservarea naturii în fața presiunilor urbane

Propunerea legislativă nu este doar o măsură de protecție juridică, ci și o declarație de intenție politică. Anne Hidalgo susține că recunoașterea drepturilor naturale nu este „nici un gest simbolic, nici o fantezie juridică, ci un răspuns politic la urgența ecologică”. În viziunea sa, Sena trebuie să fie tratată ca un ecosistem viu și indivizibil, asupra căruia niciun actor nu poate avea drept de proprietate exclusivă.

Prin această inițiativă, Parisul dorește să repoziționeze Sena în centrul vieții urbane. „Începe o nouă aventură!”, a scris primarul Hidalgo într-un mesaj adresat locuitorilor. „Parisul se angajează să repună Sena la locul său cuvenit, în inima orașului nostru și cât mai aproape de locuitorii săi”.

Dacă legea va fi adoptată, Sena va deveni unul dintre puținele ecosisteme din lume recunoscute legal ca entități cu drepturi proprii. Aceasta ar permite intervenții mai rapide și eficiente în fața agresiunilor ecologice.