FMI transmite un semnal de încredere pentru România: deficitul bugetar ar putea scădea la 6% în 2026

Fondul Monetar Internațional (FMI) a încheiat vizita de lucru la București cu un mesaj pozitiv pentru economia României. Instituția financiară internațională arată că, dacă Guvernul condus de Ilie Bolojan va implementa integral reformele și măsurile fiscale planificate, deficitul bugetar s-ar putea reduce semnificativ, ajungând la 6% din PIB în 2026.

FMI: Deficitul, pe o traiectorie descendentă

Raportul publicat la finalul vizitei FMI arată că România are șansa de a-și reduce treptat dezechilibrele bugetare. Estimările indică o scădere a deficitelor primare cu 1,25% din PIB în 2025 și cu 2% din PIB în 2026. În același document se precizează că „deficitul fiscal este estimat să se atenueze ulterior doar gradual, la aproximativ 5% din PIB până în 2030, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB continuă să crească la aproape 70%”.

Pentru a stabiliza finanțele publice, instituția recomandă noi ajustări după 2027, astfel încât deficitul să coboare sub pragul de 3% din PIB și datoria publică să fie menținută la aproximativ 60% din PIB. FMI subliniază că „detalierea măsurilor concrete din 2027 va ajuta la restabilirea credibilităţii şi va spori predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea pentru companii şi gospodării şi îmbunătăţind climatul de investiţii”.

Investiții și credibilitate economică

Joong Shik Kang, șeful misiunii FMI pentru România, a explicat că succesul depinde în primul rând de implementarea măsurilor anunțate. El a arătat că aplicarea planului de consolidare fiscală ar putea atrage investiții suplimentare și ar contribui la stabilitatea economică:

18:16 • POLITICĂ

Planul PSD pentru relansare economică, testat la FMI. Presiune maximă pe Guvern

12:39 • ECONOMIE

Care sunt concluziile FMI după ultima misiune în România

„Acestea sunt cele mai importante lucruri, implementarea planului de consolidare în acest an şi în anul viitoare. În acelaşi timp (…) dacă Guvernul livrează ceea ce a planificat, există posibilitatea ca investitorii să revină, investiţiile să crească şi să fie atrase mai multe investiţii de pe plan internaţional, ceea ce va creşte rata investiţiilor pe termen mediu”, a spus Joong Shik Kang.

Un alt capitol important semnalat de FMI este cel al modernizării administrației fiscale. Implementarea noii platforme bugetare digitale este considerată un pas major pentru gestionarea mai eficientă a resurselor publice. De asemenea, o integrare mai bună a evaluării cheltuielilor în procesul de bugetare anuală va sprijini utilizarea corectă a banilor publici.

Instituția atrage atenția că digitalizarea, alături de reformele structurale, reprezintă cheia pentru consolidarea fiscală și pentru creșterea transparenței în gestionarea finanțelor statului.

Inflația și politica monetară

Pe lângă deficit, FMI a evaluat și perspectivele inflației în România. Estimările arată că, deși în prezent nivelul prețurilor este ridicat, inflația ar putea reveni sub marja de toleranță a Băncii Naționale a României până la sfârșitul lui 2026.

Raportul notează că „impactul temporar al majorării TVA şi încheierea plafonării preţului la energie, precum şi presiunile salariale în derulare au scos în evidenţă riscul ca aşteptările inflaţioniste să nu fie ancorate”.

În aceste condiții, politica monetară a BNR este considerată adecvată, iar reducerea dobânzilor ar trebui reluată doar după ce presiunile asupra salariilor și prețurilor se vor modera.