„Fondul de rezervă a fost tocat pe nimic”. Avertisment dur privind situația bugetară a României

România riscă să intre într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, într-un moment în care contextul internațional devine tot mai tensionat. Lipsa unor rezerve bugetare și nivelul ridicat al deficitului limitează capacitatea statului de a reacționa în fața unor eventuale crize, avertizează consilierul BNR Eugen Rădulescu.

Fondul de rezervă, epuizat înainte de criză

Oficialul susține că Fondul de rezervă al Guvernului, destinat situațiilor excepționale, a fost consumat fără o justificare solidă, ceea ce lasă autoritățile fără instrumente rapide de intervenție.

„Fondul de rezervă trebuie cheltuit numai pentru crize. Acum trebuia să avem bani pentru a atenua efectele unei eventuale crize din Golf. Ne-am trezit că nu avem nicio resursă”, a declarat Rădulescu.

În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv în zona strategică a Strâmtorii Ormuz, această lipsă de resurse este considerată un risc major pentru stabilitatea economică.

12:56, 08.04.2026 • ECONOMIE

Avertisment din fruntea BNR: Marea provocare a României nu sunt cifrele, ci politicienii

20:00, 03.04.2026 • ACTUALITATE

Avertisment dur de la vârful BNR: România riscă să rămână captivă într-un model de dezvoltare lent

Deficite ridicate și îndatorare accelerată

Situația actuală este rezultatul unor ani de politici fiscale expansioniste, în care cheltuielile publice au crescut constant, fără o corelare sustenabilă cu veniturile.

Potrivit consilierului BNR, creșterile de salarii, pensii și investiții din ultimii ani au fost susținute în mare parte prin împrumuturi. În prezent, România se confruntă simultan cu un deficit bugetar ridicat și un deficit de cont curent aproape la fel de mare, semn că economia funcționează peste capacitatea sa reală.

În 2024, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, un nivel considerat foarte ridicat, mai ales în lipsa unor șocuri economice majore.

Costuri tot mai mari pentru împrumuturi

Un alt semnal de alarmă vine din creșterea cheltuielilor cu dobânzile. În 2026, România este estimată să plătească aproximativ 3% din PIB doar pentru dobânzi, o sumă care depășește bugetul alocat educației.

În aceste condiții, presiunea asupra finanțelor publice este în creștere, iar costurile de finanțare ar putea urca din nou peste pragul de 6%, după o perioadă de stabilizare.

Reducerea deficitului este considerată esențială pentru a evita o deteriorare suplimentară a situației economice și pentru a menține încrederea investitorilor.

Probleme structurale pe termen mediu

Pe lângă dezechilibrele actuale, România se confruntă și cu provocări demografice. Valul de pensionări al generației „decrețeilor” va duce la creșterea numărului de beneficiari de pensii și la scăderea populației active.

Acest dezechilibru va pune presiune suplimentară asupra bugetului public și asupra sistemului de pensii, în lipsa unor reforme structurale.

În acest context, Rădulescu consideră necesară o reorganizare administrativ-teritorială, după modele discutate inclusiv în Republica Moldova, pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea aparatului de stat.

Tensiuni politice cu potențial impact economic

Pe fondul acestor vulnerabilități economice, instabilitatea politică poate amplifica riscurile. Consilierul BNR avertizează că o criză politică ar putea declanșa rapid efecte economice severe.

Declarațiile vin într-un context tensionat în coaliția de guvernare, după ce Sorin Grindeanu a sugerat posibilitatea ca PSD să preia mai devreme funcția de premier.

În același timp, președintele Nicușor Dan a declarat că, în ciuda disputelor publice, colaborarea dintre partidele din coaliție a permis atingerea unor obiective importante, precum avansul în procesul de aderare la OCDE și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.