Fondul pentru Mediu în prag de criză: un proiect al useristei Diana Buzoianu aduce reduceri masive și programe vitale compromise

Un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Mediului, condus de userista Diana Buzoianu, prevede o rectificare bugetară a Fondului pentru Mediu pentru 2025, care aduce tăieri drastice atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor. Veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră scad cu aproape o treime, de la 6,5 miliarde lei la 4,35 miliarde lei. Se amplifică astfel dependența fondului de piața europeană a carbonului, extrem de volatilă.

Reduceri semnificative de venituri și cheltuieli

Rectificarea bugetului Fondului pentru Mediu aduce reduceri considerabile atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor. Veniturile AFM provenite din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră scad de la 6,5 miliarde lei, cât erau estimate inițial, la 4,35 miliarde lei. Această diminuare de aproximativ 33% nu doar că reduce resursele disponibile, dar și amplifică vulnerabilitatea fondului față de fluctuațiile pieței europene a carbonului, o piață recunoscută pentru volatilitatea sa.

Pe partea cheltuielilor, creditele de angajament totale scad de la 17,8 miliarde lei la 14,1 miliarde lei, iar creditele bugetare de la 7,77 miliarde lei la 6 miliarde lei. Reducerile consistente afectează capacitatea Fondului de a finanța proiectele existente la nivelul planificat inițial. Astfel, există riscul ca programele-cheie să fie compromise sau întârziate, iar prioritățile asumate la nivel național și european să nu fie respectate integral.

Programe prioritare nefinanțate sau drastic reduse

Rectificarea bugetară afectează direct programele considerate inițial prioritare pentru protecția mediului. Exemplele sunt elocvente: programul de împădurire a terenurilor degradate, estimat inițial la 5.000 mii lei, primește acum zero finanțare. Programele de educație și conștientizare ecologică, esențiale pentru formarea unei culturi publice privind protecția mediului, sunt reduse drastic, de la 20.500 mii lei la doar 2.352 mii lei.

10:01 • POLITICĂ

Încă o mostră de habarnism marca Diana Buzoianu: Nu știe la câte baraje se lucrează în prezent

19:29, 15.12.2025 • POLITICĂ

Război politic total la Senat. Daniel Zamfir o atacă dur pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, și îl vizează și pe premierul Ilie Bolojan

În sectorul agriculturii și al echipamentelor verzi, programul de înnoire a parcului de tractoare și utilaje agricole, estimat inițial la 1 milion mii lei, nu mai beneficiază de nicio alocare. La fel, inițiativele de înființare a parcurilor urbane și amenajarea spațiilor verzi în orașe primesc credite de angajament zero.

Programarea inegală a investițiilor

Rectificarea bugetară evidențiază o distribuție inegală a resurselor între diverse domenii de mediu. Programele pentru reducerea emisiilor în transporturi, instalarea panourilor fotovoltaice sau eficiența energetică în clădiri unifamiliale primesc alocări mai consistente, în timp ce alte proiecte esențiale — cum sunt cele dedicate biodiversității, protecției speciilor sau prevenirii poluării — rămân subfinanțate sau complet nefinanțate.

Această discrepanță poate conduce la dezechilibre în atingerea obiectivelor de mediu: pe de o parte, anumite domenii primesc resurse suficiente pentru implementare, dar, pe de altă parte, proiectele esențiale pentru conservarea ecosistemelor sau prevenirea degradării mediului pot fi compromise. În practică, rezultatul este o eficiență redusă a cheltuielilor publice și un risc de întârziere în atingerea țintelor stabilite la nivel național și european.

Finanțarea din surse instabile sau incerte

Reducerea veniturilor din vânzarea certificatelor de emisii, de la 6,5 miliarde lei la 4,35 miliarde lei, accentuează dependența Fondului pentru Mediu de surse financiare instabile. Piața europeană a certificatelor de carbon este extrem de volatilă, ceea ce poate conduce la fluctuații neașteptate ale veniturilor disponibile pentru finanțarea proiectelor.

Multe programe preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au suferit reduceri semnificative. De exemplu, investiția pentru centre integrate de colectare a deșeurilor urbane scade de la 1.092.102 mii lei la 353.417 mii lei. Reducerile considerabile pot împiedica atingerea jaloanelor și țintelor asumate la nivel european, afectând credibilitatea României în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR.

Lucrările destinate prevenirii sau diminuării efectelor fenomenelor meteorologice extreme, inițial estimate la 20.000 mii lei, primesc acum credite de angajament zero.

Redistribuiri neclare sau discreționare între titluri

Unele reduceri sau creșteri ale creditelor par arbitrare și fără explicații detaliate privind prioritizarea proiectelor. De exemplu, iluminatul public LED primește 2.002.562 mii lei, în timp ce alte programe vitale, cum sunt cele pentru biodiversitate sau reabilitarea ecologică a pădurilor, rămân fără finanțare.

În multe programe există discrepanțe majore între creditele de angajament și cele bugetare. Unele proiecte au credite de angajament mari, dar bugete efective reduse drastic sau invers. Această situație poate împiedica efectuarea efectivă a cheltuielilor și creează riscul unor blocaje administrative în implementarea proiectelor.

Deficit ridicat și dependența de excedentele anilor anteriori

Fondul pentru Mediu înregistrează un deficit de 304.276 mii lei, care urmează a fi acoperit din excedentele anilor anteriori (2.101.330 mii lei). Această dependență de rezerve trecute nu oferă garanții pentru sustenabilitatea pe termen mediu și lung, mai ales în condițiile reducerilor de venituri și al nevoilor neprevăzute de finanțare.

Reducerea drastică a alocărilor pentru educația și conștientizarea publicului (de la 20.500 mii lei la 2.352 mii lei) și pentru amenajarea spațiilor verzi în orașe afectează vizibilitatea și eficiența politicilor publice. Lipsa resurselor poate limita implicarea cetățenilor și reducerea efectivă a impactului ecologic în mediul urban.

Eliminarea sau subfinanțarea programelor de protecție a pădurilor

Programele de împădurire și reconstrucție ecologică a pădurilor, inițial estimate la 5.000 mii lei, sunt eliminate complet din rectificare. Această decizie are potențial de a afecta negativ calitatea ecosistemelor forestiere, reducând capacitatea pădurilor de a absorbi CO2 și de a menține biodiversitatea.

Programul de înnoire a parcului de tractoare și utilaje agricole, estimat inițial la 1 milion mii lei, rămâne fără finanțare. Lipsa investițiilor în echipamente agricole moderne și eficiente energetic poate împiedica tranziția către practici agricole sustenabile, cu impact direct asupra emisiilor și consumului de resurse.