„Fondul Sărăciei”: Guvernul vrea să ia banii orașelor bogate pentru a-i da comunelor sărace. Ce se întâmplă cu taxele majorate din 2026

Anul 2026 a început cu vești proaste pentru proprietarii de locuințe și mașini, dar provocările financiare nu se opresc aici. După majorarea semnificativă a taxelor și impozitelor locale, care a intrat în vigoare din luna ianuarie, autoritățile de la București lucrează la un mecanism controversat de redistribuire a fondurilor între unitățile administrativ-teritoriale.

Supranumit neoficial „Fondul Sărăciei”, acest proiect guvernamental intenționează să creeze un fond de solidaritate. Concret, sumele încasate peste un anumit prag de către marile orașe ar urma să fie direcționate către comunitățile mai puțin dezvoltate, potrivit unor surse citate de ȘtirileProTV.

Guvernul va stabili cum va funcționa mecanismul de redistribuire

Planul Executivului vizează o plafonare a încasărilor pentru municipiile cu venituri ridicate. Tot ce depășește acest plafon stabilit ar urma să fie preluat la bugetul de stat. Ulterior, Guvernul va redistribui acești bani către comunele și orașele mici care nu reușesc să se autofinanțeze și care depind în totalitate de ajutorul de la centru pentru a supraviețui.

Potrivit Guvernului, banii colectați din taxele și impozitele locale vor rămâne, teoretic, la bugetele locale, însă redistribuirea prin acest fond de solidaritate va modifica fundamental modul în care sunt împărțite resursele între comunități, penalizând performanța economică a marilor centre urbane în favoarea zonelor defavorizate.

14:02, 27.01.2026 • ECONOMIE

Radiografia unui buget șubred: fără banii de la Bruxelles, investițiile record ale României s-ar prăbuși instantaneu

18:57, 26.01.2026 • POLITICĂ

Guvernul decide prin ordonanță viitorul învățământului tehnologic și pedagogic. Măsurile analizate în ședința extraordinară

Taxe și impozite dublate sau triplate în marile orașe

Această măsură vine pe fondul unei presiuni fiscale deja crescute asupra cetățenilor. Taxele și impozitele locale au crescut din ianuarie 2026 în principalele orașe ale țării, după introducerea noilor valori impozabile prin Codul Fiscal. Locuitorii din municipii precum București, Cluj-Napoca, Iași și Brașov au fost loviți de majorări semnificative.

Conform calculelor făcute de administrațiile locale, primarii au aplicat, în medie, creșteri de aproximativ 80% ale impozitelor pe clădiri. Impactul este și mai mare în cazul imobilelor vechi. În funcție de vechimea locuințelor, unele taxe se vor dubla sau chiar tripla față de nivelul din 2025.

Nici proprietarii de autoturisme nu au scăpat de majorări. Au crescut și impozitele pe autovehicule, cele mai poluante fiind taxate suplimentar. De exemplu, pentru o mașină cu normă de poluare Euro 6 și motor de un litru, impozitul anual ajunge la 82 de lei, dublu față de anul trecut.

Dezechilibre majore față de media europeană

Oficialii susțin că aceste măsuri sunt necesare pentru a corecta anomaliile din sistemul bugetar românesc. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că România se confruntă cu dezechilibre majore în finanțarea administrațiilor locale, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene.

Statisticile guvernamentale arată o dependență uriașă a autorităților locale de bugetul central. Datele publicate de Guvern indică faptul că aproximativ 83% din bugetele primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, față de o medie europeană de doar 51%.

Mai mult, povara fiscală locală este mult sub media blocului comunitar. Taxele și impozitele locale reprezintă mai puțin de 1% din PIB în România, comparativ cu 3,7% la nivelul Uniunii Europene. Această situație a creat un paradox economic în multe localități, unde cheltuielile cu personalul din primării au ajuns să depășească veniturile proprii ale instituțiilor.

Impact bugetar de miliarde de lei

Executivul își justifică acțiunile afirmând că bugetul de stat nu mai poate susține transferuri tot mai mari către administrațiile locale, în contextul deficitului bugetar, și că reforma sistemului de impozitare locală era inevitabilă, fiind parte din angajamentele asumate prin PNRR și în relația cu Comisia Europeană.

Aplicarea noilor măsuri fiscale este estimată să aducă venituri suplimentare consistente la buget, în valoare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 30% față de anul precedent.

Defalcat pe categorii, cele mai mari creșteri sunt prognozate la impozitele pe clădiri, care vor aduce aproximativ 1,42 miliarde de lei în plus. Acestea sunt urmate de încasările suplimentare din taxele pe terenuri, estimate la 1,09 miliarde de lei, și de impozitele pe autovehicule, care vor genera un plus de 1,18 miliarde de lei.