Preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a declarat luni pregătit să primească la Paris, „când va veni momentul”, autorităţile Bulgariei şi Macedoniei de Nord în vederea încheierii unui acord bilateral care să permită deschiderea negocierilor pentru aderarea Skopje la UE, notează AFP.
Franţa, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE până la 1 iulie, sprijină „de mai multe săptămâni” căutarea unei soluţii la diferendul dintre cele două ţări, a reamintit Palatul Elysée după discuţii cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, şi premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevs.
În cursul acestor schimburi de opinii, Emmanuel Macron şi-a exprimat „sprijinul deplin pentru un acord între cele două ţări, care să contribuie la relaţii de bună vecinătate” şi „concretizarea perspectivei europene a Macedoniei de Nord”.
Sofia blochează din noiembrie 2020 aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană din cauza unor dispute legate de limbă şi istorie.
Înaintea acestui blocaj bulgar, Macedonia de Nord s-a confruntat ani de zile cu dreptul de veto al Greciei care i-a refuzat numele de Macedonia, de asemenea numele provinciei sale de nord, văzând în ea o uzurpare a moştenirii ei istorice.
Atena şi-a ridicat veto-ul abia în 2018, când menţiunea „de Nord” a fost adăugat la numele ţării.
Între sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie, Ucraina, Georgia şi Moldova au trimis succesiv cererile de aderare la UE, în urma ofensivei ruse în Ucraina.
Comisia Europeană urmează să emită în curând un aviz cu privire la candidatura ucraineană. Acesta va trebui apoi acceptat în unanimitate la summitul european din 23 şi 24 iunie, care va deschide apoi negocieri de lungă durată.
Anticipând procesul îndelungat de integrare a ţărilor candidate, Emmanuel Macron a propus la 9 mai o primire accelerată a Ucrainei în familia europeană prin crearea unei comunităţi politice europene.
Care sunt țările care vor să intre în UE
În prezent, cinci ţări sunt candidate oficial la UE, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Turcia.
În 2019, Emmanuel Macron s-a opus prin veto, împreună cu alte două state membre, la deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, considerând că nu erau îndeplinite condiţiile pentru o extindere a UE la aceste două ţări.
