Frigul aduce facturi mai mari: România, pe locul doi în UE la prețul energiei electrice

Românii încep să simtă primele efecte ale toamnei reci nu doar prin temperaturile scăzute, ci și prin creșterea alarmantă a prețurilor la energie. Luni, România a urcat pe locul doi în Uniunea Europeană la costul energiei electrice, după Ungaria, cu un preț mediu de 142 euro/MWh. Situația nu este una izolată: vremea nefavorabilă, lipsa producției din surse regenerabile și dependența tot mai mare de importuri au pus presiune uriașă pe piața de energie. 

Majorări şi pe piaţa gazelor naturale

Pe piața gazelor naturale, prețul mediu zilnic pentru livrarea de luni a urcat la 176,3 lei/MWh, în creștere față de nivelul de 148,2 lei/MWh consemnat pe 20 septembrie. Volumele tranzacționate au ajuns la aproape 65 GWh, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din producția internă de 246 GWh. Doar pe 19 septembrie s-a înregistrat un volum mai ridicat, de 67,7 GWh, confirmând dinamica accentuată a pieței în această perioadă, arată profit.ro.

Ultima dată când pe platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM) s-a atins un preț mai mare a fost pe 25 august, când s-a consemnat un nivel de 179 lei/MWh. Particular este faptul că, pentru prima dată în ultimele luni, prețul spot intern (34,6 euro/MWh) a depășit prețul de pe piața austriacă CEGH (34,5 euro/MWh), considerată un reper regional.

Scumpiri și pe piața de electricitate

Piața pentru ziua următoare operată de OPCOM a înregistrat luni o majorare cu 42% a prețului față de duminică, atingând 720 lei/MWh sau echivalentul a 142 euro/MWh. Niveluri similare au fost raportate și în Bulgaria și Grecia, însă cea mai ridicată valoare s-a înregistrat în Ungaria, unde costul a urcat la 145 euro/MWh.

14:44, 25.09.2025 • Energie

Paradox energetic: vindem curent ieftin Ungariei și cumpărăm mai scump la lăsarea serii

15:24, 01.09.2025 • ACTUALITATE

Energia nucleară atinge un record istoric. Datele care pot rescrie strategia energetică a marilor puteri

România a fost luni importator net de electricitate în relația cu Ungaria, dar și exportator net în raport cu Bulgaria, echilibrându-și astfel fluxurile de energie pe piața regională. Evoluția confirmă dependența tot mai accentuată de condițiile externe și volatilitatea prețurilor.

Creșterea accentuată a tarifelor vine pe fondul unei combinații între factori sezonieri și structurali, incluzând atât temperaturile mai scăzute, cât și capacitatea redusă de producție în lipsa resurselor regenerabile, în special a energiei solare.

Cât din gazul importat rămâne în ţară

Pe piața gazelor, România a importat luni 12,5 milioane metri cubi prin Bulgaria. Din această cantitate, 9,2 milioane mc au fost reexportate – 7,1 milioane mc către Ungaria și 2,1 milioane mc către Republica Moldova. Diferența, de 3,3 milioane mc, echivalentă cu aproximativ 35 GWh, a rămas pe piața internă.

Aceste gaze au fost utilizate fie pentru consumul curent, fie pentru completarea stocurilor destinate sezonului rece. Raportat la producția internă de 232 milioane mc, importurile direcționate pe piața internă au reprezentat circa 15%.

Ponderea gazelor importate utilizate în România s-a ridicat la 26,5% din totalul intrărilor, indicând un grad de dependență crescut al pieței interne față de sursele externe în condiții de cerere ridicată.

Cum sunt afectaţi consumatorii

Evoluția prețurilor ridicate pe piețele spot de gaze și energie electrică se reflectă inevitabil și asupra consumatorilor, atât casnici, cât și industriali. Pentru populație, chiar dacă există în vigoare scheme de plafonare a tarifelor, costurile suplimentare suportate de furnizori riscă să fie transferate ulterior prin facturi mai mari sau prin reducerea competitivității ofertelor. În plus, incertitudinea privind evoluția pe termen mediu alimentează temerile legate de facturi ridicate în sezonul rece, când consumul crește exponențial.

În cazul industriei, creșterea prețurilor la energie are un impact imediat, mai ales în sectoarele mari consumatoare, precum metalurgia, chimia sau producția de materiale de construcții. Cheltuielile suplimentare reduc marjele de profit și pot afecta competitivitatea pe piețele externe, unde companiile se confruntă deja cu presiuni similare. În lipsa unor mecanisme de sprijin, există riscul ca unele întreprinderi să își limiteze producția sau să transfere costurile în prețurile produselor finale, ceea ce alimentează inflația.