FT: România riscă o nouă criză politică și economică în urma măsurilor de austeritate

Măsurile de austeritate, care acum peste zece ani au generat proteste masive și au dus la căderea unor guverne în Europa, revin în prim-plan în România, unde autoritățile încearcă să controleze un deficit public record de 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pentru Financial Times că un prim pachet de creșteri de taxe și înghețări de cheltuieli a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două seturi de măsuri sunt pregătite pentru următoarele luni, în ciuda protestelor, în parte alimentate de opoziția de extremă dreapta.

Deficitul bugetar a explodat după ce guvernul anterior a ezitat să ia măsuri de austeritate înaintea alegerilor de anul trecut, iar acum situația financiară impune o ajustare rapidă. Măsurile adoptate până acum includ creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor și blocarea creșterilor salariale și a pensiilor din sectorul public până în 2026. Reformele mai profunde, care vizează restructurarea guvernanței companiilor de stat și eliminarea pensiilor speciale pentru foști demnitari, inclusiv a celor pentru magistrați ce pot ieși la pensie în jurul vârstei de 45 de ani, sunt încă în discuție și sunt considerate cruciale pentru sănătatea fiscală a țării.

Ministrul Nazare recunoaște că aceste măsuri sunt impopulare, dar le consideră „esențiale” pentru asigurarea sustenabilității fiscale și a echității. „Suntem cu toții conștienți de starea actuală a bugetului și de importanța acestor reforme,” a subliniat el.

Contextul economic al României rămâne dificil: toate cele trei agenții majore de rating au retrogradat țara la un nivel marginal de investiție, aproape de „junk status”, din cauza datoriei în creștere rapidă și a inflației ridicate. Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,3% în trimestrul al doilea, iar Banca Națională avertizează asupra unei încetiniri suplimentare a creșterii economice, în contextul menținerii ratei de dobândă cheie la 6,5%.

11:01, 01.08.2025 • ECONOMIE

Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu: România nu este Grecia… Adevărul despre criza bugetară și riscurile exagerării

07:48, 01.08.2025 • ECONOMIE

De azi intră în vigoare măsurile de austeritate: carburanții, alcoolul și pensiile mai mari sunt taxate mai mult

Pe plan politic, instabilitatea agravează dificultățile economice. Criza politică, declanșată de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, după acuzații de interferență rusească, a generat o perioadă lungă de incertitudine. Guvernul condus de președintele pro-UE Nicușor Dan, instalat în iunie 2025, se bazează pe o coaliție fragilă formată din patru partide. Tensiunile interne sunt evidente: recent, un vicepremier a demisionat din cauza unor acuzații de fraudă, iar USR, partidul fondat de Nicușor Dan, a intrat în conflict cu ceilalți membri ai coaliției după ce a refuzat participarea la funeraliile fostului președinte Ion Iliescu.

Între timp, partidul de extremă dreapta AUR, care a obținut locul doi în alegerile parlamentare de anul trecut, a depășit în sondaje partidele aflate la guvernare, ajungând la circa 40% din intenția de vot. AUR capitalizează nemulțumirea publică față de creșterea costului vieții și percepția că politicienii urmăresc doar interese personale și de grup.

Reforme cruciale, precum revizuirea sistemului de pensii speciale și restructurarea companiilor de stat – domenii afectate de clientelism – sunt condiții obligatorii pentru accesarea fondurilor europene post-pandemie, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor. România a anunțat recent că va pierde aproape un sfert din cele 28,5 miliarde de euro alocate inițial, fiind accesate până acum mai puțin de 10 miliarde.

Alexandru Nazare subliniază că partidele din coaliție sunt conștiente de miza păstrării acestor fonduri. „Accesarea și maximizarea fondurilor europene nu este o chestiune de stânga sau dreapta, ci o opțiune strategică pentru dezvoltarea României,” a afirmat ministrul.

În plus, guvernul intenționează să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să eficientizeze colectarea taxelor și administrarea locală și să reglementeze sectoarele cheie, precum energie și telecomunicații, pentru a reduce costurile și a spori transparența.

Cu toate acestea, Nazare a recunoscut că aceste reforme complexe vor fi implementate complet cel mai probabil abia spre finalul mandatului actualului guvern, peste trei ani. Întrebat despre riscul destrămării coaliției înainte de termen, ministrul s-a declarat totuși optimist: „Cred că această coaliție va funcționa unită până când vom depăși această perioadă dificilă.”

Analiști politici, precum Costin Ciobanu de la Universitatea Aarhus, sunt mai rezervați, considerând că teama de alegeri anticipate ar putea menține guvernul la putere doar pentru o perioadă scurtă, sub un an, având în vedere că AUR domină sondajele cu aproape 40%, iar fiecare partid din coaliție abia atinge 20%.

Cetățenii resimt impactul măsurilor și sunt sceptici față de guvern. Cristina, o ingineră de 49 de ani din București, spune: „Banii sunt necesari, dar totul a devenit mult mai scump cu această creștere a TVA. Sper ca specialele pensii, care sunt uriașe și nemeritate, să fie reduse.” Mihai, un muncitor de 53 de ani, se întreabă de ce oamenii obișnuiți trebuie să suporte povara deficitului: „Dacă eu și alții am plătit taxe, de unde a apărut această gaură? Cineva a greșit, deci să plătească acel cineva.”