Furtuna perfectă peste fabricile României: cum au sufocat taxele, inflația și criza germană producția industrială la început de an

Industria românească a înregistrat o contracție severă la începutul acestui an, conform datelor prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit indicelui cifrei de afaceri, activitatea industrială a suferit o cădere abruptă în luna ianuarie 2026. Este unul dintre cele mai slabe începuturi de an din ultimul ciclu economic.

Cifra de afaceri din industrie (serie brută) a pierdut semnificativ din viteză comparativ cu vârful înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut. ”În luna ianuarie 2026, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă şi piața externă) a scăzut în termeni nominali, atât față de luna decembrie 2025 cu 16,3%, cât și față de luna ianuarie 2025 cu 4,3%”, se spune în comunicatul INS.

Ianuarie 2026 comparativ cu decembrie 2025

Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, a scăzut cu 16,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-19,0%) și în industria prelucrătoare (-16,2%). Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-23,4%), industria bunurilor de uz curent (-21,6%), industria bunurilor intermediare (-9,4%) și industria energetică (-3,4%). Industria bunurilor de folosință îndelungată a crescut cu 6,0%.

Ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025

Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna ianuarie 2026 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 4,3%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-12,8%) și în industria prelucrătoare (-4,0%). Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-10,6%), industria bunurilor intermediare (-7,7%), industria bunurilor de uz curent (-4,7%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-3,4%). Industria bunurilor de capital a crescut cu 0,8%.

De ce scade industria?

Analiza coroborată a studiilor economice, a rapoartelor Eurostat și a declarațiilor patronale evidențiază un complex de cauze care au generat acest recul:

1. Contextul european și criza comenzilor

România resimte direct răcirea economiilor din Europa de Vest, în special a Germaniei. Scăderea cererii pentru componente auto și echipamente industriale la nivelul UE a dus la reducerea portofoliului de comenzi pentru fabricile locale. Datele Eurostat plasează România printre statele membre cu cele mai mari scăderi ale producției industriale (-3,3% serie ajustată în ianuarie), confirmând dependența de piețele externe.

2. Presiunea fiscală și inflaționistă

Începutul anului 2026 a adus implementarea unor măsuri fiscale stricte destinate reducerii deficitului bugetar. Acestea, împreună cu o inflație persistentă (aproximativ 9,3% în februarie), au pus o presiune uriașă pe costurile de operare. Companiile s-au văzut nevoite să gestioneze salarii mai mari și materii prime scumpe într-un context de vânzări în scădere.

3. Declinul extractiv și resursele limitate

Sectorul extractiv se confruntă cu un declin natural al producției de țiței și gaze. Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, scăderea extracției de hidrocarburi și închiderea treptată a capacităților pe cărbune nu au fost încă compensate de noile proiecte energetice, lăsând un gol vizibil în cifra de afaceri a sectorului.

4. Costul energiei și al carburanților

Prețul combustibililor rămâne un obstacol major. Sondajele realizate de asociațiile de profil arată că peste 60% dintre managerii de IMM-uri industriale consideră prețul carburanților ca fiind principala barieră în calea creșterii economice în acest trimestru.