Gaza: De ce tot mai mulți vorbesc despre „genocid” și cine refuză acest termen?

De mai bine de un an și jumătate, războiul dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza a stârnit o intensă controversă internațională. Un termen extrem de încărcat — „genocid” — este tot mai des utilizat de ONG-uri, cercetători și lideri politici pentru a descrie acțiunile Israelului împotriva populației palestiniene. Deși consensul juridic lipsește încă, dezbaterea publică se intensifică pe măsură ce bilanțul uman se agravează, scrie France Info.

Acuzații tot mai frecvente: „Un genocid în curs”

Primii care au avertizat asupra unui „genocid în curs” au fost reprezentanții societății civile. Încă din decembrie 2023, Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH) afirma că locuitorii din Gaza trăiesc „în condiții care par a viza eliminarea lor programată”. Ulterior, organizații internaționale de prestigiu precum Amnesty International și Human Rights Watch au formulat concluzii similare. Amnesty a acuzat Israelul că a comis „acte interzise de Convenția pentru prevenirea și reprimarea genocidului”, susținând că intenția de a distruge populația palestiniană este clară.

La rândul său, Human Rights Watch a semnalat tăierea deliberată a accesului la apă și alimente, considerând aceste acțiuni parte a unei „politici de exterminare”. Medici ai ONG-ului Médecins du Monde susțin că documentarea distrugerii infrastructurii vitale și blocarea ajutorului umanitar sunt indicii clare ale unei „dinamici genocidare”.

Susținere din partea unor experți ONU și europeni

Mai multe rapoarte ale ONU indică faptul că metodele militare israeliene pot fi compatibile cu definiția juridică a genocidului. În martie 2024, Francesca Albanese, Raportoarea Specială a ONU pentru teritoriile palestiniene, a publicat un raport intitulat „Anatomia unui genocid”, în care susține că „pragul genocidului a fost deja depășit”.

Deși majoritatea statelor europene evită utilizarea expresă a termenului, câteva voci s-au distanțat de consensul diplomatic. Josep Borrell, fost șef al diplomației europene, a declarat că „intențiile genocidare” ale unor membri ai guvernului israelian sunt evidente. Președinta Sloveniei, Natasa Pirc Musar, a mers chiar mai departe, afirmând în Parlament că „lumea este martoră la un genocid”.

07:45, 02.06.2025 • Internațional

Din Sudan în Gaza: Foametea ca armă sau eșecul comunității internaționale

19:58, 28.05.2025 • Internațional

Noul lider Hamas a fost eliminat, în timp ce criza umanitară se adâncește

Tot mai mulți specialiști în genocid adoptă acest punct de vedere

În lumea academică, un număr crescând de cercetători în domeniul genocidului consideră că ceea ce se petrece în Gaza corespunde criteriilor stabilite de Convenția ONU din 1948. Istoricul israelian Raz Segal a fost printre primii care au catalogat conflictul drept „un caz de manual” de genocid. Melanie O’Brien, președinta Asociației Internaționale a Specialiștilor în Genocid, și Dirk Moses, editorul Journal of Genocide Research, susțin că acumularea de fapte, inclusiv atacurile asupra civililor și blocarea deliberată a ajutorului, confirmă această ipoteză.

Reacția Israelului: negare fermă și apel la contextualizare

Guvernul israelian respinge cu vehemență aceste acuzații, calificându-le drept „insulte morale”. Premierul Benjamin Netanyahu a catalogat mandatele de arest emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva sa și a fostului ministru al Apărării drept o „perversiune a justiției”. Oficialii israelieni insistă că acțiunile lor sunt o reacție legitimă la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și neagă existența unui plan de exterminare a populației palestiniene.

De asemenea, unii specialiști în drept și istorie cer prudență. Juristul Yann Jurovics și istoricul Iannis Roder consideră termenul „génocide” ca fiind „un nonsens juridic” în acest context, argumentând că este vorba de un conflict armat, nu de o campanie de exterminare precum în cazul Holocaustului sau al genocidului din Rwanda. Istoricul Vincent Duclert avertizează că utilizarea grăbită a acestui termen poate compromite înțelegerea nuanțată a conflictului.

Între exigențele juridice și realitatea din teren

Pentru o parte din cercetători, așteptarea unui verdict judiciar este insuficientă. Istorica Cloé Drieu susține utilizarea unor termeni alternativi, precum „practici genocidare” sau „logici genocidare”, care ar permite analiza fenomenului dintr-o perspectivă academică fără a încălca rigorile dreptului internațional.

Un termen greu, o realitate complexă

În lipsa unei hotărâri definitive din partea unei instanțe internaționale, termenul „genocid” rămâne în centrul unei dezbateri intense, atât juridice cât și morale. Ceea ce este cert, însă, este gravitatea situației umanitare din Gaza. Peste 54.000 de morți, o infrastructură devastată și o populație civilă prinsă între violența armată și lipsa de resurse esențiale. În acest context, dezbaterea terminologică reflectă o luptă mai profundă: cea pentru recunoașterea și oprirea unei suferințe colective.