Gazele din Marea Neagră pot schimba definitiv echilibrul de putere din UE: România e pe val

Descoperirea și dezvoltarea unor zăcăminte uriașe de gaze naturale în Marea Neagră, coroborate cu noile strategii ale Uniunii Europene de reducere a dependenței de Rusia, plasează țara noastră într-o poziție strategică fără precedent. De la un stat perceput mai degrabă ca rută de tranzit, România ar putea deveni, în următorul deceniu, un furnizor-cheie de securitate energetică pentru Europa.

Un amplu material publicat de cotidianul grec TO VIMA, citat de Rador Radio România, conturează o nouă realitate: Balcanii intră într-o eră energetică diferită, iar România și Grecia sunt piese centrale într-un joc cu miză continentală. În acest tablou, proiectul Neptun Deep apare drept elementul decisiv.

Proiectul care poate propulsa România în fruntea producătorilor de gaze din UE

În largul Mării Negre, perimetrul offshore Neptun Deep reprezintă cea mai importantă investiție energetică din istoria recentă a României. Operat de OMV Petrom și Romgaz, proiectul presupune investiții de peste 4 miliarde de euro și vizează exploatarea unor rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Potrivit datelor prezentate de surse oficiale și citate de presa internațională, aceste volume ar putea acoperi consumul intern al României pentru mai bine de zece ani, lăsând un surplus consistent destinat exportului. Primele cantități de gaze sunt așteptate în 2027, iar producția anuală estimată ar echivala cu necesarul a milioane de gospodării europene.

18:59, 13.12.2025 • Energie

Austriecii au pus ochii pe gazul românesc din Marea Neagră

14:03, 11.12.2025 • Energie

Cronica unui preț plafonat: drama gazelor în cinci acte

Publicația TO VIMA subliniază că Neptun Deep are potențialul de a transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, într-un moment în care statele membre caută soluții interne, stabile și predictibile.

De la țară de tranzit la putere energetică regională

Până nu demult, rolul României în ecuația energetică europeană era asociat în principal cu infrastructura de transport. Conductele, interconectările și poziția geografică ofereau avantaje logistice, dar nu și influență strategică reală.

Exploatarea masivă a gazelor din Marea Neagră schimbă însă fundamental această paradigmă. Cu producție proprie semnificativă, România poate deveni un pilon al securității energetice în Europa Centrală și de Est, un furnizor strategic pentru statele din regiune și un actor capabil să contribuie direct la diminuarea influenței energetice a Rusiei.

În acest context, Coridorul Vertical, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, capătă o importanță sporită. Dacă până acum era văzut mai ales ca o rută pentru gaz natural lichefiat, acesta ar putea transporta și gaze românești din Marea Neagră, consolidând poziția Bucureștiului în arhitectura energetică regională.

Europa caută alternative la gazul rusesc, iar România intră în joc

Deși Uniunea Europeană a redus semnificativ importurile directe de gaze din Rusia după declanșarea războiului din Ucraina, dependența nu a fost eliminată complet. Planul Bruxelles-ului de a interzice total importurile rusești până în 2027 creează însă un deficit estimat la circa 18 miliarde de metri cubi de gaze în Balcani și Ucraina.

În acest scenariu, România și Grecia sunt identificate de analiști drept soluții-cheie pentru acoperirea acestui gol. Zăcămintele din Marea Neagră sunt descrise drept un adevărat „game changer”, capabil să ofere Europei o sursă de gaz internă, sigură și mai puțin expusă riscurilor geopolitice.

Pentru UE, miza nu este doar economică, ci și strategică: securitatea energetică a devenit o componentă esențială a securității naționale și continentale.

Factorul american și dimensiunea geopolitică a jocului energetic

Pe lângă producția internă europeană, Statele Unite își consolidează prezența energetică în regiune prin exporturile de gaz natural lichefiat. Grecia este văzută drept poarta de intrare, în timp ce România ar urma să devină un nod major de distribuție.

Potrivit analizei publicate de TO VIMA, Washingtonul consideră Balcanii un front energetic strategic, menit să rupă definitiv dependența Europei de gazul rusesc. În această ecuație, România se află la intersecția intereselor americane, a strategiei energetice a UE și a competiției geopolitice cu Rusia.