Generația online, mai puțin fericită. Rețelele sociale scad starea de bine

Un nou raport internațional atrage atenția asupra efectelor tot mai vizibile în ceea ce privește rețelele sociale. Datele analizate la nivel global indică o scădere a satisfacției vieții în rândul tinerilor, mai ales în anumite țări dezvoltate.

Rețelele sociale în exces, asociate cu scăderea fericirii

Un raport recent privind nivelul de fericire la nivel mondial arată că utilizarea intensă a rețelelor de socializare este asociată cu o scădere a stării de bine în rândul tinerilor. Analiza, publicată în cadrul World Happiness Report, are la bază date colectate de compania Gallup și alte cercetări internaționale, coordonate de o echipă de la Universitatea Oxford.

Deși cercetătorii nu vorbesc despre o relație directă de tip cauză-efect, datele combinate indică o tendință clară: tinerii care petrec mult timp pe platformele sociale tind să raporteze un nivel mai scăzut de satisfacție a vieții.

Profesorul Jan-Emmanuel de Neve, implicat în realizarea raportului, a explicat că diferența este dată și de modul în care sunt folosite aceste platforme, subliniind importanța interacțiunii reale între utilizatori.

13:43, 16.02.2026 • LIFESTYLE

Fericirea nu este despre succes sau bani. Experții spun ce contează cu adevărat

15:43, 13.02.2026 • Internațional

Țara care pierde 1,56 milioane de dolari pe oră din cauza blocajului internetului

„Mesajul foarte clar este că ar trebui să punem componenta socializare în rețelele de socializare”, transmite specialistul.

Conținut pasiv și influenceri: factorii care pot amplifica efectele negative

Analiza arată că impactul negativ este mai pronunțat în cazul consumului pasiv de conținut, generat de algoritmi și dominat de influenceri, în comparație cu utilizarea platformelor pentru comunicare directă.

Cercetătorii explică faptul că acest tip de consum poate accentua comparațiile sociale și poate diminua sentimentul de apartenență, afectând percepția asupra propriei vieți.

Datele indică, de asemenea, că adolescentele sunt printre cele mai afectate. În cazul fetelor de 15 ani, utilizarea rețelelor sociale mai mult de cinci ore pe zi este asociată cu un nivel mai scăzut al satisfacției vieții, comparativ cu cele care petrec mai puțin timp online.

Diferențe între regiuni: scăderi în țările dezvoltate

Raportul evidențiază o evoluție diferită în funcție de regiune. În Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, nivelul de satisfacție a vieții în rândul tinerilor sub 25 de ani a scăzut semnificativ în ultimul deceniu.

Datele Gallup arată o diminuare de aproape un punct pe o scară de la 0 la 10, ceea ce indică o schimbare importantă în percepția asupra bunăstării.

În schimb, în alte regiuni ale lumii, tendința este inversă, cu o creștere medie a satisfacției vieții în rândul tinerilor.

Julie Ray, redactor-șef al Gallup, a explicat că această diferență poate fi legată de factori sociali mai largi, în special de nivelul de susținere perceput de tineri:

„Susținerea socială este unul dintre cei mai puternici factori predictivi ai bunăstării, iar cercetările anterioare arată că în unele țări, tinerii raportează că se simt mai puțin susținuți, ceea ce ar fi o explicație pentru această tendință”

Măsuri discutate la nivel internațional

Pe fondul acestor concluzii, unele state iau în calcul restricții privind accesul minorilor la rețelele sociale. Australia a devenit deja prima țară care a introdus o interdicție pentru copiii sub 16 ani, iar alte guverne analizează măsuri similare.

Raportul World Happiness Report este publicat anual cu ocazia Zilei Internaționale a Fericirii, pe 20 martie, și analizează nivelul de bunăstare din 147 de țări.

În ediția din 2026, Finlanda ocupă din nou primul loc, pentru al nouălea an consecutiv, în timp ce România urcă pe poziția 34, față de locul 35 ocupat anul anterior.