Germania, între voluntariat și obligație: disputa politică ce poate readuce serviciul militar obligatoriu

Berlinul se pregătește de o confruntare politică serioasă: cum își mărește Germania efectivele armatei fără să reintroducă complet serviciul militar obligatoriu? Răspunsul, deocamdată, este o lege nouă – Actul de modernizare a serviciului militar – care trebuie prezentată în Cabinet pe 27 august.

Un proiect de lege cu potențial exploziv în coaliția condusă de Merz

Doar că în miezul guvernării „marii coaliții” a cancelarului Friedrich Merz, conservatorii creștin-democrați (CDU) și social-democrații (SPD) trag în direcții diferite. Iar tensiunea e suficientă pentru a transforma acest proiect legislativ într-un test politic major.

Pistorius vrea voluntari, nu recruți cu forța

Legea e inițiativa ministrului apărării, Boris Pistorius (SPD), care încearcă să rezolve criza cronică de personal a Bundeswehrului fără a readuce dintr-o mișcare conscripția suspendată în 2011.

Schema propusă prevede:

06:20, 09.08.2025 • Internațional

Rusia, acuzată de pregătirea unor acțiuni de sabotaj în Germania

11:04, 06.08.2025 • Dezvăluiri

ALERTĂ: Grupul Siemens în centrul unor uriașe scandaluri internaționale de corupție

• Obligativitatea înregistrării pentru toți bărbații de vârstă militară și trecerea printr-un proces de selecție.
• Serviciul efectiv: doar un număr țintă de recruți ar fi chemați anual, restul rămân în rezervă.
• Femeile pot participa exclusiv pe bază de voluntariat.
• Ținta anuală: circa 5.000 de soldați suplimentari, cu contracte de până la 23 de luni.

Partea-cheie: serviciul obligatoriu ar intra în vigoare doar dacă Bundestagul votează explicit acest lucru, într-o decizie separată, în caz de criză gravă.

CDU vrea lege mai dură și mecanism automat

Pentru conservatori, acest mecanism e insuficient. Ei cer:

• An de serviciu obligatoriu pentru toată lumea – cu opțiunea de a alege între armată și alternative civile (spitale, școli).
• Activarea automată a conscripției dacă numărul voluntarilor e sub țintă, fără a aștepta votul parlamentului.

Norbert Röttgen, voce puternică în CDU pe politică externă și de apărare, a sintetizat nemulțumirea:

„Dacă activezi conscripția doar în criză, devine instrument de reacție, nu de descurajare. Ar fi prea târziu, ar pierde susținerea publicului și ar rata scopul.”

El îl acuză pe Pistorius că „face doar jumătate din compromis” și se bazează pe voluntariat fără un plan de rezervă clar.

SPD: „Vrem oameni care vor să fie aici”

Social-democrații resping ideea de automatism. Pentru ei, Bundeswehrul rămâne o „armată parlamentară” – deciziile majore trebuie validate de Bundestag, nu impuse de executiv.

Andreas Schwarz, parlamentar SPD pe buget și apărare, explică filosofia:

„Vrem oameni care vor să fie aici. Cei care vin din proprie voință finalizează antrenamentul, rămân mai mult și se implică. Dacă începi cu constrângerea, creezi rezistență.”

Strategia SPD mizează pe atragerea voluntarilor prin condiții atractive, sperând că nu va fi nevoie de obligativitate.

Negocieri, presiuni și uși închise

La finalul lui iulie, reprezentanți ai ambelor partide au avut o întâlnire discretă pentru a vedea dacă se poate modifica textul înainte de prezentarea în Cabinet. Conservatorii au venit cu Röttgen, Thomas Röwekamp și Thomas Erndl; SPD-ul a fost reprezentat de Pistorius, Siemtje Möller, Andreas Schwarz și Nils Schmid.

Relatarea participanților e clară: Pistorius a respins ferm propunerile CDU și a apărat clauza de declanșare prin Bundestag.

Între timp, Röttgen a trimis un e-mail către șeful Cancelariei, Thorsten Frei (omul de încredere al lui Merz), pentru a pune presiune pe conducerea executivă.

Bătălia din Bundestag, ultima șansă de modificare

Dacă până pe 27 august nu se ajunge la un compromis, CDU își va juca cartea în toamnă, în timpul dezbaterilor parlamentare, când proiectul poate fi modificat prin amendamente. Röwekamp e deja pregătit:

„Nicio lege nu iese din Bundestag așa cum a intrat.”

O altă opțiune e ca disputa să fie tranșată în comitetul de coaliție, format restrâns al liderilor politici care iau decizii informale cu greutate politică.

Miza reală: pregătirea sau reacția?

În fundalul dezbaterii tehnice stă o întrebare strategică: Germania vrea să fie pregătită înainte de o criză majoră sau să reacționeze abia atunci? Conservatorii văd în conscripția automată un factor de descurajare, SPD-ul mizează pe legitimitatea deciziei parlamentare și pe calitatea voluntarilor.

Indiferent de tabără, consensul e că Bundeswehrul are nevoie urgentă de oameni. Diferența e dacă aceștia trebuie să fie „dispuși” sau „obligați”.