Grafenul, arma secretă a tranziției energetice: România pregătește revenirea unei resurse uitate

Salrom a depus două proiecte europene care vizează valorificarea zăcămintelor de șisturi grafitoase din arealul Baia de Fier, județul Gorj.

Primul proiect are în vedere extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase, cu scopul de a obține grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special cele utilizate în vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei. Proiectul presupune dezvoltarea infrastructurii necesare pentru exploatare și instalarea unor echipamente moderne de procesare. Valoarea totală solicitată este de 198.306.135 euro. Acest proiect a fost aprobat și inclus de Comisia Europeană în lista celor 47 de proiecte desemnate ca fiind de interes strategic la nivel european.

Cel de-al doilea proiect propus de SALROM urmărește construirea unor facilități tehnologice avansate pentru procesarea grafitului, inclusiv pentru obținerea de grafen – un material cu aplicații în tehnologiile de ultimă generație. Pentru acest proiect, a fost solicitată suma de 250.000.000 euro. Inițiativa va fi redepusă în cadrul unei viitoare linii de finanțare ce urmează a fi deschisă de Comisia Europeană.

Linia de finanțare deschisă de Uniunea Europeană a fost total atipică. În acest sens, proiectele trebuiau declarate a fi de interes strategic și ulterior se identifica mecanismul financiar. Acest mecanism de finanțare presupune implicarea unor instituții financiare de tipul bănci de dezvoltare sau fonduri de investiții interesate în dezvoltarea unor astfel de investii ale viitorului.

Ultima întâlnire online cu potențialii finanțatori a avut loc în data de 30 iunie 2025 și actualmente Salrom este în așteptarea unor răspunsuri cu privire la cei interesați de finanțarea acestui proiect. Până în momentul de față și-au arătat interesul membrii The European Battery Alliance (EBA) Strategic Battery Materials (SBM) Fund (un fond de investiții de 500 milioane  de euro lansat de InnoEnergy and Demeter) care asigură sprijin proiectelor legate de materii prime pentru baterii, proiecte a căror dezvoltare presupune implementarea unor standarde deosebite pentru protecția mediului și sunt aliniate politicii Uniunii Europene referitoare la Battery Regulation and the Critical Raw Materials Act (CRMA). Toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile dacă proiectul Salrom nu ar fi fost validat ca proiect strategic la nivel european.

07:34, 11.07.2025 • SOCIAL

Cum pot obține românii cu venituri mici voucherele pentru energie: explicațiile ministrului Muncii

14:14, 01.07.2025 • Justitie

ANAF a pierdut în instanță un proces cu o miză de peste 1 milion de euro

De asemenea, inclusiv un consorțiu format din Banca de Investiții și Dezvoltare și Exim Banca Românească și-a arătat interesul față de finanțarea proiectului de exploatarea a șisturilor grafitoase din arealul Baia de Fier.

Grafitul, mineral strategic pentru statul român

Grafitul poate deveni un mineral strategic pentru statul român, datorită asocierii acestui mineral cu înalta tehnologie (materie primă pentru grafen folosit în noua industrie energetică, industria aerospațială, circuite integrate, panouri solare, unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei etc.). Redeschiderea perimetrelor miniere va contribui la dezvoltarea regională atât prin crearea de locuri de muncă directe și în activitățile conexe, cât și prin dezvoltarea pe verticală a altor activități care au ca obiect prelucrarea și respectiv utilizarea produselor rezultate în urma valorificării superioare a grafitului.

Tranziția energetică gândită de Comisia Europeană presupune ca Europa să devină neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2050, ceea ce înseamnă să se renunță la industriile poluante, iar producția de energie care utilizează cărbuni este pe lista neagră. La noi, această industrie încă asigură o bună parte din curentul țării, cărbunele provenind din Gorj (lignit) și Valea Jiului (huilă). Conform Green Deal, aceste zone ar trebui să își schimbe total structura economică în viitor. Or, mina de grafit este o alternativă.

În ultimii ani, grafitul a căpătat o importanță uriașă la nivelul întregii planete pentru că este tot mai utilizat în construcția bateriilor, a aparatelor electrice sau a aliajelor superioare. În contextul anunțării Alianței Europene pentru metale și materii prime rare, s-au repornit discuțiile la nivel european despre importanța industriei bazate pe metale și materii rare, considerate a fi critice pentru economia viitorului. Astfel, România ar putea profita de foamea mondială pentru grafit, material inclus lista celor 20 de materii critice, și să redeschidă mina de la Baia de Fier.

Acumularea de grafit din nordul județului Gorj a început să fie exploatat încă din 1939 și s-a făcut diferențiat prin două perimetre: mina Cătălinu, respectiv cariera Ungurelașu. Sistarea activității de exploatare la mina Cătălinu, în 1994, s-a făcut în contextul scăderii accentuate a rentabilității economice datorate condițiilor grele de zăcământ. Din 1994, obținerea grafitului s-a realizat doar prin exploatarea la suprafață în cariera Ungurelașu. Din pricina pierderilor economice înregistrate și a condițiilor tot mai restrictive a obligațiilor de mediu, activitatea de la cariera Ungurelașu a fost închisă definitiv în baza HG 644/2007. Modificarea conjuncturii economice de extracție a grafitului și apariția unor noi direcții de valorificare superioară a acestuia, a făcut ca Societatea Națională a Sării, deținută de Ministerul Economiei, să solicite prelungirea licenței de exploatare, care a și fost obținută, pentru o perioadă de cinci ani.

Din grafit se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut. Acesta are o rezistență de până la 200 de ori mai puternică decât oțelul. În plus, este de o mie de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Grafenul este cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot mai agresiv al producției de mașini electrice face din grafen un material extrem de căutat.