Greu, dar precis: tanchiștii ucraineni despre Challenger 2. Românii nu au trimis tancuri în Ucraina

De mai bine de doi ani, tancurile britanice Challenger 2 se află în dotarea Forțelor Armate ale Ucrainei, iar militarii care le operează descriu aceste vehicule drept fiabile, confortabile și extrem de eficiente pe câmpul de luptă. Deși Londra a livrat Kievului doar 14 unități, ele continuă să joace un rol semnificativ în oprirea avansului rus.

O „pușcă cu lunetă” pe șenile

Primele tancuri Challenger 2 au sosit în Ucraina în primăvara anului 2023. Comandanții și echipajele le apreciază pentru precizia incredibilă a tunului ghintuit L30A1 de 120 mm, unic printre tancurile moderne occidentale, scrie Defense Express. Spre deosebire de tunurile cu țeavă lisă, acesta permite lovirea țintelor la distanțe uimitoare.

„Este cu adevărat o «pușcă cu lunetă», poți lovi inamicul de la peste cinci kilometri fără să te expui. Îți permite să acționezi din adăpost și să te retragi în siguranță”, a explicat un comandant ucrainean cu indicativul „Gera”, care a confirmat că un vehicul de luptă pentru infanterie a fost neutralizat de la 5.300 de metri.

Rezistență și protecție în fața dronelor

În cei peste doi ani de utilizare pe front, Ucraina a pierdut cel puțin un Challenger 2. Acesta a fost scos din luptă de rachetă 9M133 Kornet a declanșat un incendiu care aparent a distrus încărcăturile de muniție ale tancului Challenger 2, iar explozia rezultată a smuls turela tancului Challenger 2. 

Conform relatărilor presei ucrainene din 10 martie 2024, doar șapte dintre cele 14 tancuri britanice Challenger 2 aflate în dotarea Kievului rămâneau complet operaționale. Două unități avariate au fost reparate, însă dificultățile tehnice și lipsa pieselor de schimb întârzie menținerea lor pe front. Potrivit surselor, echipajele se confruntă frecvent cu defecțiuni la turele și la sistemele de țintire, iar nivelul redus de pregătire este pus pe seama întârzierilor în obținerea componentelor necesare pentru reparațiile de rutină.

Un alt tanchist a explicat că motorul diesel Perkins CV12, cu 1.200 de cai putere, este subdimensionat pentru un vehicul greu de 71 de tone. În teren moale, tancurile se împotmolesc adesea și trebuie remorcate fie de alte Challenger 2, fie de vehicule de geniu. O altă vulnerabilitate o reprezintă tunul ghintuit L30A1 de 120 mm, care, spre deosebire de tunurile cu țeavă lisă L44 capabile de 1.500 de focuri, își pierde eficiența după doar 500 de trageri.

A participat la incursiunea ucraineană din regiunea Kursk

În august 2024, presa britanică a confirmat participarea Challenger 2 la incursiunea ucraineană din regiunea Kursk. În timpul acestei operațiuni, un tanc a fost distrus de forțele ruse cu muniție Lancet, reprezentând a doua pierdere confirmată a modelului pe front. Ulterior, pe 14 noiembrie 2024, o dronă FPV rusească a lovit zona șoferului unui alt Challenger 2 parcat la liziera unei păduri, ceea ce a dus la distrugerea vehiculului. A patra pierdere a fost raportată pe 5 ianuarie 2025, când un tanc a fost lovit direct în mantaua tunului de o dronă FPV în zona Malaya Loknya.

Tanchiștii ucraineni afirmă că blindajul multistrat oferă un nivel de protecție superior față de modelele sovietice, inclusiv împotriva atacurilor cu drone. De asemenea, sistemele optice și electronice conferă echipajului o vizibilitate sporită asupra câmpului de luptă, ceea ce crește șansele de supraviețuire.

„Blindatul este excelent, motorul funcționează impecabil. Singura problemă e greutatea mare, care se simte pe terenul afânat”, a explicat șoferul-mecanic al unui Challenger 2.

Challenger 2 – moștenirea britanică

Tancul Challenger 2 a fost dezvoltat de Vickers Defence Systems între 1986 și 1993, intrând în serviciul Armatei Britanice în 1998. Este un tanc de a treia generație, aflat în serviciul armatelor Regatului Unit , Omanului și Ucrainei .  Proiectat ca succesor al Challenger 1, a fost conceput pentru a crește supraviețuirea, fiabilitatea și precizia. Motorul diesel Perkins CV12, cu 1.200 CP, îi permite să atingă viteze de până la 56 km/h, în ciuda masei considerabile.

Blindajul său multistrat, considerat printre cele mai performante din lume, a fost testat cu succes în conflicte anterioare, inclusiv în Irak, unde tancurile britanice au rezistat la multiple lovituri antitanc fără a fi scoase din luptă. De asemenea, Challenger 2 a fost folosit în operațiuni NATO din Bosnia și Kosovo.

Pentru prima dată, tancurile Challenger 2 au intrat în luptă în martie 2003, odată cu declanșarea invaziei Irakului. Aproximativ 120 de unități aparținând Brigăzii 7 Blindate, parte a Diviziei 1 Blindate a armatei britanice, au fost desfășurate în zona orașului Basra. În timpul confruntărilor, aceste vehicule au jucat un rol central în sprijinirea trupelor terestre britanice, furnizând foc de acoperire și eliminând mai multe blindate irakiene, în special modele T-54 și T-55.

Pe frontul ucrainean

În actualul conflict, Challenger 2 a fost desfășurat în special în direcția Zaporojie, unde a sprijinit operațiuni precum asaltul asupra satului Robotîne și acțiunile din cadrul operațiunii Kursk.

Deși numărul lor este redus, aceste tancuri au demonstrat valoarea tehnologică a industriei militare britanice și capacitatea de a oferi Ucrainei un avantaj tactic în luptele cu armata rusă.

România are cinci batalioane de tancuri active, dintre care trei sunt echipate cu tancuri T-55 și câte unul cu TR-85 și TR-85M1 Bizonul, iar având în vedere că Abrams-urile vor fi disponibile abia anul viitor, este puțin probabil ca armata româneă să fi trimis astfel de vehicule în Ucraina. Cât despre T-72, acestea au fost scoase din uz, de Armata Română acum 20 de ani, așa că probabil pot fi utile doar ca donatoare de piese de schimb, consideră Defense Express.

Experții cred că, în recenta sa declarație, cu privire la trimiterea unor blindate românești în Ucraina, ministrul român se referea la transportorul blindat TAB-71, care, a fost deja văzut în serviciu, pe câmpul de luptă.