Grindeanu pregătește dinamita: ședința de mâine a Coaliției se anunță explozivă

Coaliția se așează la ”masa bugetului”. Apar tensiunile reale. Ce se negociază, de fapt? Ședința de miercuri a Coaliției e prezentată, previzibil, drept una „cu scântei”. Formula e deja standard în presa politică, mai ales în luna decembrie, când bugetul pe anul următor începe să capete formă, iar fiecare partid încearcă să-și fixeze prioritățile înainte ca liniile să devină definitive.

În realitate, nu vorbim despre o criză politică, ci despre un moment clasic de fricțiune într-o guvernare de coaliție, unde interesele nu sunt identice, dar nici incompatibile.

PSD intră la discuții cu un set de propuneri care țin, în principal, de venituri și administrație: mărirea salariului minim, eliminarea impozitului pe solarii, continuarea investițiilor locale și refuzul explicit al tăierilor de salarii în administrația centrală. Sunt teme care țin de identitatea social-democrată a partidului, dar și de presiuni economice și sociale reale.

Salariul minim: o temă recurentă, dar inevitabilă

Propunerea privind mărirea salariului minim nu e o surpriză și nici o invenție de sezon. În contextul inflației, al costurilor ridicate la energie și al scăderii puterii de cumpărare, salariul minim a devenit un instrument de echilibrare socială, indiferent de culoarea politică a guvernului.

Discuția reală nu este dacă salariul minim va crește, ci cât, când și cu ce impact asupra mediului privat. Aici apar nuanțele și tensiunile: orice majorare implică presiune pe angajatori, pe buget și pe echilibrele fiscale. Coaliția va trebui să găsească un compromis care să nu transforme o măsură socială într-o problemă economică pe termen mediu.

Administrația centrală: linia roșie trasată clar

Poziția PSD privind salariile din administrația centrală este una de blocaj preventiv: partidul nu susține tăieri salariale. Mesajul e mai degrabă defensiv decât ofensiv și vine pe fondul discuțiilor recurente despre reducerea cheltuielilor bugetare.

În spatele acestei poziții se află o realitate pe care coaliția o știe bine: administrația centrală este deja afectată de lipsa de personal calificat, de migrarea specialiștilor și de supraîncărcare birocratică. O tăiere de salarii ar avea un impact limitat asupra deficitului, dar un efect negativ disproporționat asupra funcționării statului.

Asta nu înseamnă că nu există loc pentru reformă sau eficientizare, ci doar că instrumentul ales contează.

Administrația locală: „pachetul e închis”, dar nota de plată rămâne

Un punct interesant din declarațiile lui Grindeanu este referirea la administrația locală, unde „pachetul e închis”. Tradus din limbaj politic, asta înseamnă că marile linii de finanțare și investiții sunt deja stabilite, iar discuțiile nu mai vizează direcția, ci capacitatea statului de a plăti ce a promis.

Menționarea datoriilor acumulate la proiecte precum CNI și Anghel Saligny – „câteva miliarde bune neachitate” – spune mult despre presiunea bugetară reală. Nu e vorba doar de viitor, ci de restanțe. Faptul că există speranța achitării lor până la finalul anului e un semnal pozitiv, dar și un indiciu al fragilității execuției bugetare.

Eliminarea impozitului pe solarii: simbolică, dar nu întâmplătoare

Eliminarea impozitului pe solarii e o măsură cu impact bugetar redus, dar cu valoare simbolică ridicată. Ea se adresează unui segment specific – micii producători agricoli – și transmite un mesaj de sprijin pentru economia locală și pentru producția internă.

În contextul discuțiilor despre securitate alimentară, prețuri și dependență de importuri, astfel de măsuri sunt mai degrabă semnale politice decât soluții structurale. Dar semnalele contează, mai ales într-un an pre-electoral.

Bugetul și sesiunea extraordinară: semn că lucrurile nu sunt simple

Confirmarea posibilității unei sesiuni extraordinare în ianuarie pentru buget arată că negocierile sunt departe de a fi triviale. Un buget adoptat în grabă, fără consens, ar deschide conflicte ulterioare. Un buget amânat prea mult ar crea incertitudine economică.

Coaliția se află, ca de obicei, între aceste două riscuri. Iar „tensiunile” despre care se vorbește sunt, în fond, diferențe de accent și prioritizare, nu rupturi ideologice.

Unde sunt, de fapt, scânteile

Dacă există „scântei”, ele nu vin dintr-un conflict personal sau dintr-o luptă pentru putere, ci dintr-o problemă structurală: cum împaci disciplina bugetară cu promisiunile sociale, într-o economie care crește lent și într-un context european complicat.

Fiecare partid din coaliție vorbește, în esență, către propriul electorat. PSD insistă pe venituri și protecție socială, partenerii de guvernare pe echilibre fiscale și reforme. Ambele perspective sunt legitime. Greu e să le pui în aceeași ecuație fără să pierzi ceva pe drum.

Mai puțin spectacol, mai multă matematică

Ședința de miercuri nu va decide soarta guvernării și nici nu va produce o explozie politică. Va fi, cel mai probabil, un episod normal de negociere dură, cu poziții afirmate public și compromisuri construite discret.

Dincolo de titlurile cu „scântei”, adevărata provocare pentru coaliție rămâne aceeași: să transforme promisiunile în cifre credibile. Și ce rămâne e doar figurație tristă, cu mult zgomot de fundal.